Ne trec fiori prin vene, când răul ne cuprinde
Perfuzia speranţei se crapă, curge-n gol,
Şiroaiele de ură renunţă a mai vinde
Idilice istorii născute-n „vremea lor”.

Copii lipsiţi de şansă ce nu au nici o vină
Cu inimile frânte-şi fac rugile în cor,
Căci nu se ştie unde şi când o să revină
Şi zile fericite, acum, în „vremea lor”.

Cocioabe de cartoane şi vile pân’ la stele
Bătrâni uitând să moară, când totu-i trecător
Încearcă să alunge aceste clipe grele
Crescute pe cadavre, acum, în „vremea lor”.

- Dar cine poate oare s-alunge sărăcia
Din minţile bolnave clonate în popor?
- Cât timp există ura, minciuna sau hoţia
Şi moartea-i efemeră, acum, în „vremea lor”.





Titu – 15.08-26.08.2008
Dimitrie-Sorin Pană

Tweet

Publicat de: Pană Dimitrie-Sorin la data de: 12-10-2008, 5:35 pm
Cuvinte cheie: fiori | rugi | clipe | popor | hotie

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii