Plange timpul,plangem noi
Plang dureri si plang nevoi
Si plang si ochii oamenilor care au pierdut
Plang si cei ce au mult dar nu au ce-ar fi vrut
Plang si copii la porti si mame-ndurerate
Batranii ramasi singuri si casele uitate
Ne plange sufletul,ne fortam sa zambim
Si o povara-ncepe-a fi si sa traim
Si plang parinti,isi plang copiii ce au plecat departe
Plange scolarul saracut,nu are bani de-o carte
Ne plange neamul,plangem toti,ne facem tot mai rai
Nu mai gasim nimic curat,ne nastem spre batai
Ne plang si visele curate,plang si oamenii buni
Buni ce-au ramas si vor ramane chiar de murind ca 'mani,
Vom plange mult,caci am pierdut ce n-am avut vreodata
Ne-om amagi si vom spera ca se termin-odata
Sa incetam sa judecam,pe oamenii ce poate, ne mai privesc urat
In ochii lor nu suntem noi,ci tot ce au pierdut,
Sunt oameni care au muncit,ce nu-si merita viata
Sunt oameni care nu mai cred si si-au pierdut speranta
Si semnele pe chipul lor,semne de-o viata dura
Il fac pe om nemuritor dar seamana si ura
In fata voastra oameni sfinti eu ochii nu-ndraznesc
Privirea s-o ridic nu pot,nu pot sa va privesc
Caci sunteti voi pamant si suflet,aici voi ati ramas
Cei slabi toti au plecat departe,voi ati ramas acas'.

Tweet

Publicat de: Luminita Amarie la data de: 23-08-2010, 6:42 pm
Cuvinte cheie: pamantul ne cheama | pamantul ne mai tine | radacini | durere

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii