Apărea în visurile mele
ca un om venit din altă dimensiune lumească
un străin îmbrăcat într-o cămasă albă de in
lungă până-n talpa pământului
pe mâneci avea presărat prafuri de stele
şi-n ochi îi puteai zări tot albastrul universului
era diferit de toţi oamenii oraşului meu
şi de vieţile lor reale
mâinile lui albe aveau degete lungi
degete pe care le simţeam uneori mângâindu-mă
pe fruntea năpădită de broboanele reci de sudoare
la fiecare atingere
mă simţeam curat ca o apă neîncepută
purtat printre liniile adâncite din palme
linii lungi mai lungi decât toate privirile noastre legate cap la cap
era cel mai frumos vis
dintre toate visele mele posibile
cel mai curat din toată curăţenia sufletească a acestei lumi
glasul lui era un susur de apă
care izvorea din inima acelui munte
în care toate rugăciunile mele de seară
îşi loveau ecoul
omul acesta cu pletele lungi căzute peste umeri
călca desculţ peste ape
arătându-mi-se
crucificat într-un vis aievea plin de iubire şi lumină
acest om simplu
dormea alături de mine
mânca cu mine la masă
fără să ştiu
că în fiecare om trăieşte alt om
cu plete căzute peste umeri
care calcă desculţ peste ape
arătându-ne visul…

Tweet

Publicat de: sedrik la data de: 12-06-2010, 7:14 pm
Cuvinte cheie: poezii

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii