Ai uitat intr-o clipita totul,
Amare lacrimi sau traori.
Ai stins intr-o secunda focul
Ce atunci se-ascundea in priviri.
Ai ascuns momentele de fericire,
Intr-o cripta, intr-un vechi mormant
Si ai rupt vorbe de iubire...
Le-ai transformat in cant.
Si-acum astept -tot in gradina,
Sapata in sufletul meu
In care si sadit lumina,
Ce trece prin bine si greu.
Dar gradinita e pustie,
Caci roadele iubirii le-ai uscat,
Atunci cand mi-ai zis mie
Ca nu ma mai iubesti si m-ai uitat!
Doar vantul poarta-n jale
Petalele ce-au mai ramas,
Si eu ma plimb pe-a mea carare,
Gandind la cate clipe au ramas.
E prea tarziu acum,iubite
Sa mai incerc a planta flori,
Sa iti dau sentimente sfinte,
E prea tarziu, ma pierd in nori.
Ma bate vantul amintirii,
Ca poate te vei intoarce intr-o zi
Si-ncerc sa curat trandafirii,
Care-au ramas atat de palizi.
Au mai ramas doar cei albastrii...
Cei rosii si albi s-au uscat.
Traiesc si ei singuri, sihastrii,
Asteptandu-te pe tine,dar tu ai plecat.
Publicat de: bocsa maria-andreea la data de: 18-07-2011, 10:09 pm
Cuvinte cheie:
gradina | floare | timp | dragoste