Primavara,iubita mea Primavara
Te-am asteptat de vreme sa vii iara,
Cand zapada a inceput sa se topeasca
Si vrabiutele in zorii zilei sa ciripeasca...
Asteptam razele Soarelui sa rasara
Si vesti bune de la tine... Primavara,
Credeam ca negura si frigul au trecut,
Dar necazurile noastre iar au inceput...
In loc de Soare ,a inceput sa ninga,
Stresina cu lacrimi a inceput sa planga,
Vrabiutele in cor cantau de jale
Ma compatimeau si imi zburau in cale
Vroiau sa imi spuna,dar le era greu,
Sa imi spuna ca a murit fratele meu ...
Ca a plecat si a lasat in urma totul
Si ca a plecat cu el si nepotul...
Nepotul a plecat in misiune,
Doar atat...a reusit a ne spune...
Plecarea era ...fireasca...
Nimic n-a reusit sa-l opreasca
Nici copilul care plangea foarte tare
Presimtea ca tatal si bunicul moare...
Avea presentiment ca tatal lui cel bun
Pleaca,si pleaca pe ultimul lui drum...
Primavara...te-am asteptat sa vii
Cu bucurii multe... pentru copii
Dar tu te lasi mult asteptata...
Copilasii au ramas fara bunic si fara tata
Caci moartea nemiloasa a profitat de frig si polei
Si ia prins de tot in bratele ei ...
Nu ia pasat de copii ca sunt foarte mici,
Nici de sotii, de surori si de parinti...
La toti ne-a facut viata foarte grea si amara
Asteptandu-te pe tine iubita Primavara

Publicat de: oprea maria la data de: 01-03-2011, 2:38 am
Cuvinte cheie: tragedie,moarte | accident,militari | lacrimi,durere | copii orfani | parinti batrani singuri