…Şi dacă nu-mi vorbeşti – ce dacă?! –
Tăcerile îmi sunt surori…
Cum frunze-n vântul toamnei pleacă,
Din suflet pleacă vineţi nori.
Şi se tot duc în zarea largă,
De unde-n taină au venit,
Lăsând, în urmă, ploi să şteargă
Ce pân’ acum ne-a despărţit.
Când îţi vorbesc - îţi pleci, îndată,
Genele lungi către pământ
Şi gura ta-n rubin muiată,
Nu pare a şti rosti cuvânt.
Răceala ta – rece mă lasă,
Căci ştiu că-i doar unicul scut
În faţa răului, ce-apasă,
Cu îndârjire - din trecut.
Dar te iubesc, plin de-o ardoare
Ce înseninează cerul-nalt
Şi-n mine soarele răsare
În braţe când, duios, te salt.
Căci te doresc cu disperarea
Unui beţiv învederat –
Doar că nu vinul e licoarea,
Ci tu – de tine să fiu beat.
…Şi dacă nu-mi vorbeşti – ce dacă?!
Tăcerile surori îmi sunt;
Sub anotimpuri, ce vin – pleacă,
Eu te iubesc - la fel de crunt...
Publicat de: Boris Ioachim la data de: 22-10-2011, 5:37 pm
Cuvinte cheie:
de dragoste
Tăcerile tale - 
Adauga la favorite
Trimite pe YM
Citatul Zilei
