Prea grea-i povara ce o duci in spate
Trupul ti-e obosit,unde-ai plecat asa departe?
Ce viata grea ai dus,ce ganduri te apasa?
Nisipu-ti arde talpa,tu-ai vrea sa fii acasa
Si lacul e adanc,profund si-ntunecat
Si ochii tai ca el,albastri-ntunecat
Picioarele ti-au obosit,cerul e-asa aproape
Tu-ai vrea sa simti odihna,ai vrea sa cazi in ape,
Si vantul da s-adie,vrea sa-ti mangaie chipul,
Sa simti o bucurie,sa uiti cum trece timpul
Umbra te cauta,frunzele ti se-astern
Apare luna plina,parc-ar fi un indemn
Se vede-o casa mica,un pat o lampa
Parc-un pahar cu apa
Tu fruntea iti usuci,privire-ti se ridica
Incet ochii deschizi si-o lacrima iti pica
Unde-ai plecat asa departe,femeie suferi tu
Hai vino, usa se deschide,poate si sufletu'.

Tweet

Publicat de: Luminita Amarie la data de: 23-08-2010, 6:57 pm
Cuvinte cheie: femeia un vesnic sfesnic

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii