Te-am revazut…
Atat de trista , intr-un colt ascuns…
Stateai pasiva-n intuneric…
Fugind de ochii lumii si de timp…
Atatea ganduri,amintiri si intrebari
te-au torturat!
si-ai suferit…
Le cunosteai de la-nceput…le-ai asteptat…
Si-ai evitat acest moment atat de mult…
Cum te-au gasit…te-au devorat
si nicio lacrima n-a curs
Din ochii tai infranti, pierduti…
…Pusa la zid,
li te-ai predat…
Ce mai puteai spera?
Intr-un nou rasarit?
Intr-o a doua zi?
Era tarziu…
Ratacita ,uitata de tot ,
te–am regasit…
fara timp, fara cuvant, fara speranta…
Nemai avand ce pierde…
te-ai agatat cu un ultim efort
de singurul zambet ramas…
de ultimul strigat de dor…
si te-ai privit in oglinda…
Sa fie al tau
ultimul chip cel zaresti,
sa uiti lumea ce te-a abandonat
in pustiu…
sa-ti amintesti …
ce singura ai fost
de la-nceput…
pana atunci.
Mult prea tarziu... te-am revazut…
sfarsit!
Publicat de: mirela câmpan la data de: 03-07-2011, 12:51 am
Cuvinte cheie:
sfarsit