suflarea fiintei mele
era asemenea unui val
adesea am rapit
adesea finisam
sa poti calca
fiinta mea...in freamatul tau
n-ai auzit gingasia cantecului meu
ce te venera?
*
adesea am batut in poarta casei tale
dar nimeni in vise nu pare sa-mi raspunda.
si printre uliti pe vantul ce ma poarta
astept sa-mi iesi in cale ,astept sa zici "e-al nost".
am remarcat carari ce n-au simtit o umbra
cand pasul tau n-a fost fara hotar
caci ce tiptil treceai timida sa nu stiu
ca dragostea ce-o porti e-un rar margaritar.
dar de vor trece anii si nu voi strange chipul
in palmele ce-au smuls barierile de lut
caci orisice cuvant nu are ce sa zica
cand dragostea-i mai mare si acopera ca scut.
ce frica , gelozie ?nu pe a noastra cale
voi spune necredintei "o voi iubi mereu"
cum n-a iubit nici printul ce-n goana lui cea mare
lupta sa-si scoata fiica din mana vreunui zmeu.
o, de ai sti tu taina , ce lumineaza cerul
caci astrele sunt pale pe langa dragostea ce-o port
mai lasa-mi bucurie si-n scris, si-o sarutare
si voi lupta cu timpul din maini sa i te scot.
si poate atunci curajul din mila va surprinde
sa poti sa ai un glas , eu viata sa te simt
si va lasa ca-n palme-mi sa imi raspunda ritmul
iubirii ce o porti in sambure de argint.
adesea chipul tau si palid si aprins
isvoare el nastea spre inima-mi de piatra
ce astepta o cupa in mana ta subtire
sa-mi dea sa beau ,o dragoste advarata.

Tweet

Publicat de: ci irinel la data de: 27-07-2011, 12:29 pm
Cuvinte cheie: freamat | dragoste | adevarat

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii