Tu... cel care te ştiu şi tu... cel care nu mă ştii
de ce ai făcut asta?
Multe sunt cele care pot fi zise, dar...
să mă opresc aici? Există un sens?
Şi totuşi te întreb!
Ai văzut moartea cum vine cu încetinitorul?
Eii... tuu! Ascultă-mă, nu sta acolo sus...
fără să priveşti, în jos, căci prăbuşirea-ţi va-fi
tare cruntă!
Eu am vazut-o! Şi alţii poate mult mai rău!
Nu suntem puţini iar cei care ştiu, sunt mulţi!
Două zile să mergi târâş prin ţărână...
ahh... Libertate care este preţul tău?
Soarele sus, zi toridă de august
şi eu
cu faţa-n sus fără putinţă de mişcare
din răsărit pânâ-n apus...
Doamne, ai prăbuşit soarele în mine, în ziua aceea lungă
şi buzele-mi..., îţi cereau iertare în sete năucitoare
Ştii ce însemnă asta, tu, cel căţărat pe spinarea noastră
acolo sus?
Ajungi în viaţa asta să nu-ţi mai doreşti să vezi
niciun răsărit şi niciun apus
Tu ştii ce înseamnă să ai senzaţia
ani de zile, de metal rece, de pistol în tâmplă pus...
şi să auzi chiar dacă sunet nu era
cum trăgaciul încet scârţâia omorându-te lent
iar că de clipa morţii te desparte numai un micron
de întindere de arc, care putea declanşa percutorul?
Ahh... Libertate, oare coşti aşa de scump?
Ştii Tu ce înseamnă să fii bătut o noapte întreagă
cu sălbăticie, iar cablu de oţel să-ţi taie carnea
de un subordonat ca tine...
şi-apoi,
udat cu jet rece şi tăios cu furtunul de pompieri?
Ştii tu cum priveam eu în acea noapte
scândura aceea udă cu un sac de nisip înfăşurată
pe care unul ca tine abia aştepta spinare omorâtă
cu parul să-mi bată...
ca să rupă în mine ce ţinea viaţa mea?
Ştii... dar nu eşti Om...
Şi Eii, ceilalţi, ştiu, pentru că le spun eu...
şi mulţi nu mai sunt, ca mine, datorită ţie!
Dumnezeu să le dea odihnă, iar voi...
blestemaţi să fiţi, până neamul vi-se-va stinge!
Autor Viorel Muha
Publicat de: Viorel Muha la data de: 10-07-2009, 10:21 pm
Cuvinte cheie:
Romania | Partid | Hot | Politician | Judecator