Īn locu-n care cerul demult privea pămāntul
Prin razele luminii ce izvorau din Rai,
S-a aşternut infernul ce a deschis mormāntul
Săpat īntru creştinii cu sīnge de cobai.
Femei cu plozi īn spate, şcolite prin gunoaie
Īşi īndulcesc amarul īn lada cu mălai,
De unde se īnfruptă ca melcii după ploaie
Adulmecānd miresme, de hoit şi mucegai.
Prin resturi de fecale, copile-n fundul gol
Se vīnd la colţ de stradă, ca orişice produs,
Şi mare li-i plăcerea cīnd pentru un viol
Le creşte bunăstarea cu un pitac īn plus.
Cu ce să umplem vidul bolnavilor de ţară
Cānd traista-n-văţăturii se cumpără-n bazare,
Cănd boala ce persistă a īncetat să doară,
E semn că şi norodul e marfă de vānzare.
Se plānge pe la colţuri cānd moartea dă tārcoale,
Se hăituieşte munca cu-a-dāncă nepăsare,
Dar nimeni nu īncearcă din piepturile goale
Ca să ridice lancea, călită prin sudoare.
Nu ne ucideţi neamul, voi fiii lui satan
Plecaţi spre-n-părăţia născută din păcat,
Lăsaţi-ne credinţa ce nu trăieşte-n van
Cāt timp slujeşte Domnul īn tot ce a creat.
Titu - 29.aug.2009
Publicat de: Pană Dimitrie-Sorin la data de: 30-10-2009, 3:20 pm
Cuvinte cheie:
plange | lancea | boala | moartea | Domnul