A apărut luna, stelele,
apoi o batistă albă fluturând în nopate
Chipul tău nu se vedea,
dar ştiam că există undeva. lângă mine.
Am vrut să-ţi ating buzele
dar am dat de scoarţa unui copac
aspră ca ultimul tău sărut.
luna se duse la culcare,
stelele dansau nepăsătoare,
doar batista albă-mi arăta
că acel copac de lângă mine
era fiinţa ta.
Publicat de: Lucretia Ionescu Buiciuc la data de: 04-12-2010, 6:34 pm
Cuvinte cheie:
prietenie