O,draga suflet de femeie,
Cata lumina-ai asezat,
Peste ce eu credeam crampeie,
Peste-ntunericul gustat...
Ce rostogoluri,tumbe,salturi
Fac toate rand pe rand in mine,
Satule de-atatea oftaturi,
Umplute cu atatea sile...
Asa ma gadila fiorul
Ca te-am gasit asa cum esti,
Ca vrei sa-ti fie viitorul,
Cum vreau eu insami,ca-n povesti...
Oare ne va lasa destinul,
Va tolera iubirea noastra?
Ne va permite ca suspinul,
Sa-l punem floare intro glastra?
Printesa-a gandurilor mele...
Calm,si cuminte orizont...
Facui ca ale zarii stele,
Sa fie al iubirii cont...
Ma plec sub ramura iubirii,
Ma frang in dulcea suferinta,
C-am dat de urma nemuririi,
Si de dulceata din cainta...
Ma prind fiorii de pe urma,
Cand doar un gand este de-ajuns,
Sa fac un lucru cert din gluma,
Si un real din presupus...
Ghicesc din nou gingasul zambet,
Al florii albe de cires,
Si iarasi simt umilul scancet,
Cand in iubire mai dau gres...
Ma plimb sub ramura golita,
De iarna cu inghetul ei,
Si-ti spun fara s-auzi...iubita
Esti,vino dragostea sa-ti iei.
Publicat de: Costel Suditu la data de: 24-12-2011, 6:04 pm
Cuvinte cheie:
IUBIRE | DRAGOSTE | IARNA | VIATA