pe drumul intoarcerii la realitate
inima nu-mi mai batea
sangele in vene imi fierbea
gandurile imi erau soapte
buzele imi ardeau de fapte

ne iubisem dar nu cum as fi vrut
asteptasem mult sa te simt arzand
dar imi era rusine ca la inceput
de orice atingere si de fiecare sarut

simteam fiori de viata in stomac
dorinta ta ma cuprindea
fericirea ma inunda
era mirific ca iubirea-n parc
in amurg de seara pe-o banca langa lac

cu ochii tai stralucitori ca nisipul in culori
ma priveai cu suferinta ca un inger protector
ne-am iubit si-am plans in multe imprejurari
ca martori am avut doar niste lumanari

tremuranda te priveam si plina de durere
vedeam cum iti treceai mana resemnat
prin parul des si grizonat
iar corpul tau sculptat ce imi dadea placere
inainte de plecare o infinita mangaiere

m-ai implorat sa-ti demonstrez ca te iubesc
fara obsesii si false sperante sa fim noi doi
am lasat in urma tot ce-acum doresc
si merg pe strada mea sa nu dezamagesc

a fost un vis frumos precedat de-o viata
a ta si a mea era candva... a noastra
acum suntem straini departe de casa
dar a ramas ceva frumos iubirea voastra
si prietenia noastra...

Tweet

Publicat de: Anda Maria Barbu la data de: 04-11-2011, 12:53 am
Cuvinte cheie: realitate | iubire | sau vis

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii