Deja din nopti se mai aude inca Prutul
Doinind si suspinand cu jale,
Lovind din mal in mal tot trupul,
Urcand si coborand agale.
Imi rade Prutu-n tample
Si-mi plange Prutu-n palme,
Imi potoleste setea si imi hraneste trupul,
Iar in a lui doinire respira tot vazduhul.
Prutule cu apa lina,
Viata n-are nicio vina!
Prutule cu apa albastra,
Te-ai hranit cu viata noastra!
Cate suflete-ai mai luat?
Cate vise-ai inecat?
Un fior m-a tulburat
Intr-o lacrima-ncrustat!
Asculta cantecul sacru al Prutului
Si, mai mult ca sigur, vei descoperi
Poezia existentei!
Publicat de: alina lehmann la data de: 30-03-2010, 6:04 am
Cuvinte cheie:
rau | viata | trecut | prezent