Gândul mă duce la munte
Şi la iubiri imposibile.
Poate iubirea-i o culme
Nerăzbită de orişicine.
Că,vrând să urc,n-am reuşit,
Fiind prea mic şi muntele mare,
Că iubesc şi nu sunt iubit,
Nu contează foarte tare...
Cu privirea aţintită în sus,
Către cer sau înspre munţi,
Nu-mi pasă de-al lumii apus,
Mă prind in jocul celor mulţi.
Dacă iubirea o doresc
Şi ţes întruna idealuri,
Vreau doar visul să-mi croiesc
Şi să-l port peste veacuri...
Chiar şi când atârnăm de-un fir,
Cu fiecare zi ne minţim
Că bem viaţa dintr-un dulce potir,
În fapt,căutăm puncte de sprijin...
Publicat de: Batori Camelia la data de: 13-03-2011, 8:34 pm
Cuvinte cheie:
viata