Rugile noastre in cer s-au dus.
Totusi,vremea poetului a apus.
Ii multumim pentru tot ce ne-a spus.
Regret avem pentru ce-a ramas nespus.

De-am putea sa-i dam o parte infima
Din energia cheltuita pentru noi,
Ar incepe sa bata iar a sa inima
Si ne-ar invalui rapid,ca un puhoi.

Poezia sa este un fel de-a fi,
De a trai in ritm cu a sa glie,
Era modul sau de a ne iubi,
Cu dragoste si dor de Romanie.

Ne-a spus in repetate randuri:
Cultura este-a noastra izbavire.
Ne-a indemnat de-atatea ori:
Ne putem mantui doar prin iubire...

Ne-a dat totul,s-a dat pe sine
Lasandu-ne imensa mostenire.
Ne-a reinvatat respectul de sine,
Ca sa tinem capul sus in omenire.

Norod neconsolat,cernit si trist,
Dangat de clopot si voci la unison,
Ne petrecem maestrul in mormant.
Condoleante,popor roman!!!

Publicat de: Batori Camelia la data de: 06-11-2010, 5:58 pm
Cuvinte cheie: admiratie | recunostinta | Viata-opera | poezie-nemurire | tristete