Azi mana-mi grea imi amorteste de pacate
Si-mi cer iertare propriului eu liric…
Am creat si am distrus in lipsa de afectivitate
Un poem, mai mult sau mai putin vampiric.

Gura-mi e pecetluita de ganduri necurate
As schita un zambet, as admite resemnarea
Mi-as desena scaparea, dar mainile mi-s saturate,
Deci vinovat raman si imi astept razbunarea.

Sa fie acum soare pe cer, nu e soarele meu
Niciodata nu a fost cat timp am scris…
Altora le-a fost lumina, caldura, mie un zmeu,
Mereu am preferat ca ghid o umbra din abis.

Imi pare rau – ce simt nu ofer si altora direct
Caci nu am cui, ce simt eu scriu, iar voi cititi,
Ma intelegeti poate unii, asta-i al meu defect
Eu nu primesc, ci dau, iar voi fiti fericiti.

Tweet

Publicat de: Socoliuc Ciprian la data de: 18-12-2011, 6:54 pm
Cuvinte cheie: pacate | iertare | resemnare | razbunare | abis

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii