Azi, un sǎrut a sucombat.
Nici unul din cei doi
la cǎpǎtâi nu i-a vegheat.
Ce galben zace-n nǎsǎlia
plinǎ de regrete!
nici urma de luminǎ
nu tresare pe perete,
iar ei,indiferenti,trec cete,cete.

Cei doi? nici n-au simtit.
n-au sesizat
cǎ ultimul sǎrut
din gânduri le-a plecat,
spǎşit, cum se nǎscuse altǎdat,
timid, sǎrutul lor
s-a-ndepǎrtat...

doar la rǎstimpuri setea
o lacrimǎ-i adapǎ,
şi-ncet, încet se scurge,
în bocet de lopatǎ,
şi-n cântec de bulgǎri
rostogolit în groapǎ...

în uterul de lut
îşi poartǎ adormirea,
pe buzele-mamǎ
tânjeşte mântuirea,
sperând c-o sǎ renascǎ,
convins cǎ l-au uitat
de propriu-i destin,
mult prea preocupat.
.....................................
cum dorm îmbrǎţişaţi,
nici el n-a sesizat.

Tweet

Publicat de: Neagu Nicoleta Lacramioara la data de: 19-07-2008, 2:07 pm
Cuvinte cheie: sarut | destin | moarte | eros | speranta

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii