Dimineti intregi am asteptat
Intr-o tacere firava si rece,
Am asteptat un dor
Si doua vise…
Se-aude trenul trist in gara
Se-mpiedica greoi dar trece,
Miroase-a sine arse
Si-a fum fugind de spaime.
Timid e inca ecoul de afara –
E singur sau il doare luna?
Se-ntind ore intregi, una cate una
Pierzandu-se in sirul de matase.
Peronul e inca gol
Doar cate-un om trimis parca de soarta,
Astept din nou sa se astearna clipa
Si sa privesc apusul fara vlaga.
De-ai stii…tacerile de gheata
Pot sa inghete suflete de piatra,
De-ai stii…peronul e mai gol
Cand trec fiinte fara sa zambeasca
Si stii – speranta mea nu-i moarta
Inca-mi astept visele, cu toate ca e frig afara,
Si-astept macar sa infloreasca-un zambet
Si pasii dusi de vant
Chiar de par sa nu apara…
Si-mi striga ne-ncetat un vis ce a murit :
Iubirea-abandonata…pe un peron de gara…

Tweet

Publicat de: Slevoaca Dana la data de: 01-10-2008, 3:30 pm
Cuvinte cheie: vis | zambet | frig | peron

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii