Home     Librarie Online     Citate Celebre     Autori Celebri     Proverbe     Cenaclu     Adauga Text Cauta Citate


     OPINIA ALTORA - back



Fara Poza

SIMPLIFICAREA STATULUI
De la Aristotel, cel dintâi teoritician al politicii-ştiinţa, meşteşug sau
artă,-şi până la d. Nae Ionescu-cel din urm㠄visător” al unui stat ţărănesc
(scuzaţi apropierea), minţile conducătorilor practici s-au zbătut mereu între
interesele pe care le dictau actele şi legile şi între realităţile naţionale,
militare, economice sau sociale, care le impuneau uneori anume programe
şi realizări. Ne gândim, fireşte, la oamenii de stat, la acele personalităţi
care nu ies pe la toate răspântiile electorale, ci se ivesc întocmai ca steaua
vechilor corăbieri rătăciţi pe mare. Din zbuciumul contradictoriu şi din
elanul creator de noi forme de stat-mai adecvată firei, gradului de evoluţie
şi împrejurărilor de tot felul ale poporului de conduşi, au răsărit, precum
vedem, toate izvoarele de civilizaţie şi de viaţă modernă, de cultură şi
de confort general, de care cu atâta seninătate beneficiem azi cu toţii, nemai
amintindu-ne decât foarte rar de acei precursori eroici cari ne-au ajutat
prin veacuri să stăm azi la nivelul acesta.
Între alte mari preocupări polit .i apropiaţi, a fost şi aceea, foarte importantă,
a structurei statului la al cărui destin erau chemaţi să veghieze.
Nu vom pomeni aci nici de Cromwell, nici de Cavour, nici de Napoleon pentru
a aminti doar trei din marile figuri caracteristice şi determinante
în istoria politică a Europei de eri,-ci ne vom mărgini la o singură latură
a problemei Statului, strict actuală, amintind, ca introducere, faptul că
noi am copiat, aidoma, statul apusean care s-a vădit a fi o plantă exotică,
de seră, pentru noi Românii.
Din isprava aceasta a înaintaşilor noştri, utopici şi grăbiţi, ispravă pe
care într-o zi va trebui s-o urmărim dela origine până azi, în toate formele
şi urmările ei, a eşit România noastră pe care, după 14 ani dela întregirea
ei, ne dăm seama că nu o mai putem conduce din lipsă de mijloace,
mai ales financiare.
Va fi de vină şi criza care e mondială, va fi de vină şi politica de căpătuire
şi îmbogăţire cu orice preţ a atâtor grupuri şi persoane-altfel onorabile,
va fi de vină însăşi populaţia care, neavând educaţie cetăţenească
şi patriotism luminat şi activ, îşi face anevoe şi pe jumătate datoria către
statul acesta care totuşi îi oferă atâtea compensaţiuni. Dar vina de căpetenie
este însăşi structura iniţială, deformată şi sporită excesiv cu fiecare
nou parlament, a statului român copiat aidoma, în toate aşezământele
lui, după ţările apusene cu care avem foarte vagi şi reduse afinităţi sociale,
psichologice şi economice.
Noi suntem un popor de păstori, de plugari şi de răzeşi. Ce ne-au putut
da nouă formele de stat apusean, mai înainte de toate, decât prilej de risipă
şi de excrescenţe sociale parazitare? Puţine compensaţii pentru ceeace
amcheltuit. Şi aceasta mai putea să dureze, dacă şcolile n-ar fi revărsat asupra
producţiei şi economiei naţionale cu mult mai multe guri de cât braţe
şi dacă pe urmele războiului întregitor, dar totdeodată ruinător, n-ar fi venit
ani de secetă materială şi morală, ani de plăţi externe şi de împrumuturi
şi concesiuni deprimante şi sugrumătoare.
Acestea toate însă, ne-au adus acolo de unde orice altă ţară, mai puţin
binecuvântată şi dăruită de Dumnezeu cu atâtea bunuri, ar fi căzut de
mult în groapa felimentului.
Care-i soluţia, fie şi provizorie, dar mântuitoare, în greul impas de astăzi?
S-ar părea că, în afară de amânarea şi prelungirea poliţelor externe, nu ar
fi alta mai bună decât aceea a adaptării aparatului de stat la puterile noastre
de întreţinere şi deci la restrângerea lui în vederea numai a necesităţilor
absolute. Un mic început s-a făcut prin desfiinţarea unui număr de
şcoli. Dar aceasta e prea puţin. Reducerea bugetului la jumătate, cuprinzând
însă plata cuponului, este o autoflagelare, un act disperat. Salariile
de mizerie, concedieri în massă din slujbele statului, sunt iarăşi măsuri
intempestive şi simple. Deslănţuirea urgiei fiscale-imaginare, este
aproape inoperantă, date fiind împrejurările şi mai cu seamă oamenii -
fisc şi contribuabili.
A, dacă oameni politici care conduc azi ţara ar fi dispuşi să piardă jumătate
din partizanii lor şi în primul an jumătate din popularitatea pe
care o au şi dacă ar fi dispuşi să muncească metodic, zi şi noapte, pe echipe,
cu diurne rezonabile, la examinarea întregului aşezământ al statului
român, - s-ar putea întâmpla minunea să vedem într-un an sau doi C.F.R.
cu excedente considerabile, ca şi o mulţime de întreprinderi şi bunuri ale
statului care astăzi secătuiesc bugetul general.
Pentru că dacă este ceva care înspăimântă şi revoltă pe oricine priveşte
obiectiv şi cu grijă de interesul general lucrurile dela noi, este lipsa totală
de corectitudine şi de ruşine a acelora care conduc marile întreprinderi de
stat ce trebuie să dea statului venituri şi care, fiind plătiţi princiar, dau totuş
noi sarcini ţării, în loc să-i ofere, din al ei, un oarecare profit.
Nu pretindem dela C.F.R. venituri ca acelea ale C.A.M. despre care
am vorbit în numărul trecut al revistei. Dar să-i interzicem deficitul, să-i
cerem câştig şi să sancţionăm abuzul de risipa. Se vorbeşte că la C.F.R. ar
exista o serie de abuzuri şi de risipe care se cifrează la miliarde, explicând
numai acestea deficitul înregistrat cu regularitate.
Dar armata de ingineri, directori, inspectori, controlori etc. care activează
fantomatic, sau ruinător? Dar localurile, retribuirile, fasturile, misiunile?
Şi C.F.R. nu e de cât un exemplu, tipic, se înţelege, dar câte alte întreprinderi
şi bunuri ale statului nu au ajuns de batjocură pe mâna unor oameni
a căror unică justificare în serviciul care-i întreţine ar fi să dea rezultate
comerciale bune.
Am mai spus-o şi o repetăm: dacă barem jumătate din parlamentarii
noştri ar năzui să-şi înţeleagă şi să-şi facă pe deplin datoria de servitori ai
Naţiunii, i-am putea ţine în permanent concediu, cu diurnă, cu condiţiunea
să aducă fiecare odată într-o lună un raport despre o stare de îndreptat,
despre un om de schimbat, mulţumită căruia să se realizeze o economie,
sau un beneficiu pentru stat. În trecutul parlament am felicitat pe doi
d-ni deputaţi care au adus statului un beneficiu de milioane prin două cer-
cetări făcute de ei şi prin soluţia cerută şi obţinută de ei. Iată cum se poate
exercita mandatul de parlamentar, iată cum se poate spori prestigiul Reprezentanţei
Naţionale şi justifica şi supracompensa cheltuielile strâns legate
de funcţiunea aceasta egală Coroanei.
Ne-am bucura nespus văzând că sugestia noastră e primită şi urmată.
Am putea propune un ante-proect de organizare a activităţii extraparlamentare,
pe specialităţi şi pe regiuni. Am putea da concurs, împreună cu
toată presa, pentru reuşita unei atari iniţiative.
Regulamentul Corpurilor Legiuitoare s-ar putea modifica pentru ca
ele să fie în drept a lucra şi cu mai puţini parlamentari prezenţi, ca în Anglia
şi Franţa.
Sau, deocamdată activitatea extraparlamentară să se mărginească la vacanţe
şi zile de concediu.
În locul atâtor întrebări, comunicări sau interpelări, mai toate fără rezultat,
pentru că cele mai multe sunt de ordin particular sau de interes local
şi mărginit, am dori să vedem perindându-se la tribună cât mai mulţi parlamentari,
pregătiţi, formaţi, documentaţi şi având chiar şi soluţiuni practice,
care să concureze la rezolvarea capitalei probleme a zilelor noastre:
Simplificarea statului şi ridicarea veniturilor lui peste nivelul cheltuielilor,
pe cale practică.
Să înveţe, de voe sau de nevoe, paraziţii bugetului, că în ţara aceasta
unde atâţia proaspeţi mosafiri huzuresc şi fac averi, vor putea şi ei, dând
din mâini şi din picioare, să-şi câştige bucata de pâine, întărind statul român,
iar nu ruinându-l şi oferindu-i plocon oricărui aventurier internaţional!
N.Russu Ardeleanu.
(Revista Parlamentul Românesc, din 10 august 1932) a


Publicat de: Molnar Florin la data de: 28-05-2011, 2:44 am
Cuvinte cheie: RESTITUIRI | REVISTA PARLAMENTULUI | 1932 - 2011



 bazat pe 0 notari

Adauga acest text literar in colectia personala Adauga la favorite Recomanda aceast text literar prin Yahoo Messeger Trimite pe YM     Recomanda aceast text literar prin E-mail Trimite prin e-mail Raporteaza continut inadecvat Raporteaza neadecvat! 

Comentarii la acest text:

Nu sunt comentarii la acest text!

Adauga Comentariu


   Recomanda aceast text literar prin E-mail Trimite prin e-mail
Expeditor: (nume prenume) *
Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *
Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal

*
* campuri mandatorii

Citatul ZileiCitatul Zilei  Vreau Citatul Zilei pe Site-ul Meu Vreau Citatul Zilei pe Site-ul Meu
Sa nu uitam insa ca iubirea fara o fundamentare solida pe adevar este intocmai ca o apa ce se manifesta haotic intr-un rau fara maluri.
Autor: Gregorian Bivolaru - Categorie: Iubire .

Intelepciune.ro va recomanda


Fara Poza

Boris Ioachim
"Ce este pesimistul? Un optimist bine informat." Grigore Moisil "Poeţii nu se ruşinează de propriile experienţe - ei profită de ele." Friedrich Nietzsche
S-a nascut in data de 25-Ianuarie-1967
Oras: Săveni
Judet: Botosani
Varsta: 53 ani
Membru din: 13-Octombrie-2008
Texte publicate: 465

Ultimele comentarii:

Contact Cultural - Mircea Duca - 04-12-2019, 1:27 am

Silvia Bebereche - 18-10-2018, 12:17 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 10-10-2018, 8:03 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 24-09-2018, 11:31 am

Silvia Bebereche - 22-09-2018, 9:30 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 22-09-2018, 5:40 pm

Silvia Bebereche - 20-09-2018, 9:21 pm

Membrii Intelepciune.ro recomanda


Fara Poza

elena.armaș
S-a nascut in data de 11-Iunie-1987
Oras: Iasi, Judet: Iasi
Varsta: 33 ani
Texte publicate: 87


Fara Poza

Mihaileanu Laurentiu
S-a nascut in data de 10-Noiembrie-1953
Oras: Cluj-Napoca, Judet: Cluj
Varsta: 67 ani
Texte publicate: 17

Home | Citate Celebre | Citate Noi | Citate Populare | Autori Celebri | Proverbe | Calendar Autori | Pagina Mea | Pentru Site-ul Meu | RSS | Contact
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
Copyright © 07.2007 Intelepciune.ro - Toate drepturile sunt rezervate
Creat si intretinut de Mican Daniel
Creative Projects