Tâmpenie.Chiar aveam nevoie de această ploaie,lipsind descrierea.Vântul bătea iar pletele dădeau senzaţia că vor să se înalţe spre cer,care era doar o pată de cerneală.E simplu să ignori nu?Dar timpul nu te lasă să uiţi.[Mă uit în jur şi sunt impresionată:”păreti şi mai frumoase aproape culte,atât de proaste şi din ce în ce mai multe”.Mă întreb câte cuvinte poţi citi într-un minut,şi câte poţi să înţelegi.]
Cuvintele te dor şi pe tine,dar mai mult te doare că înca se joacă în fiecare seară prin mintea ta,ştii că trebuie să o scoţi afară,dar inima nu te lasă.Mă întreb şi acum de ce am crezut,am plecat doar cu o hartă în buzunar,ne găsim la final,într-un loc numit:Maia.
Ştii….suntem ca doua manechine cu suflete de porţelan,păstrate-ntr-un loc numit:Viaţă,care nu are nici un fel de adâncime.Dar noi nu semănăm cu Osan sau Osono.
Nu a rămas decât o falsă panoramă pierzându-şi frumuseţea de pe o zi pe alta.Nu matura până şi amintirea purtată pe petalele timpului.Mi-am construit acum cele 2aripi,cu care pot zbura oriunde vreau,pe florile nisipului pe zâmbetul mării,privind bucăţi din viaţă.Acum încerc un zbor nebun.Nu e vorba de moartea lebedei,e vorba de Nebunie.
Mai ştii..îţi plăcea să mă vezi râzând,tot cu zâmbetul pe buze am rămas.
Daca aş putea,totuşi să păstrez timpul într-o sticluţă simplă,îmbrăcată în noi,aş alege fară să ezit,orice clipă ai vrea,doar o singură dată,apoi aş lăsa amintirea să zboare pe aripile fluturelui ce va muri a doua zi,este vorba de simbolul Feng Shui.

Publicat de: Madalina Elena la data de: 22-07-2010, 3:53 am
Cuvinte cheie: pata de cerneala | tampenie,ploaie | harta in buzunar,M.E. | manechine cu suflete | de portelan,dragoste