O clipă de zăpadă

Ninge
pe chipul trist al ţării mele
brăzdat de lacrimile amintirilor,
cărarea zâmbetului alb
îngheaţă trecutul în ţurţuri
sub sărutul rece al nopţii.

În somnul norilor
se aprinde o rază târzie de soare
cald ca sufletul iernii,
pătrunzătoare ca privirile vrăjite
de povestea Sfântului Crăciun.

Cât aş dori o clipă de zăpadă
şi pentru haina ponosită a pământului
dezbrăcat de visul zorilor,
pentru copilul rămas singur
precum un copacul lângă drum,
pentru cel flămând ca vrăbia
pe pervazul ferestrei închise,
pentru cei trişti ca ziua fără lumină.

Cât aş dori o clipă de zăpadă,
clinchetul unui clopoţel,
glasul unei colinde,
făclia care să aprindă
în toţi pomii
zâmbetul
magic
al copilăriei.

Marilena Rodica Chireţu
17.12.2010

Publicat de: Chiretu Marilena Rodica la data de: 17-12-2010, 8:58 am
Cuvinte cheie: zapada | iarna | copii | Craciunul | copilarie