Mihai LEONTE, Poetul

… a îmbogăţit zestrea literară românească, în doar vreo trei luni (noiembrie 1999 – ianuarie 2000) cu două plachete de versuri scrise în anii tinereţii sale: „ALB NEGRU”, apoi „NOSTALGII”.
Am citit cu grijă versurile şi am trăit bucuria de a descoperi strofe calde, sincere, scrise cu prospeţimea vârstei la care au fost create, în ele vibrează fecund emoţii, sentimente şi idei culese din viaţa adevărată, interesantă dar deloc uşoară, pe care a trăit-o colindând ţara pe deasupra, dar mai ales prin neştiutele tainiţe ale minelor. Fiindcă Mihai LEONTE nu este un poet ermetic, nici unul de salon literar, nu caută expresii sofisticate, ci a fost miner şi este un om de o rară hărnicie şi binecuvântată înţelepciune care a cules cu migală de orfevru (bijutier) flori de fiori din existenţa sa tot astfel cum a găsit şi flori de mină, sau fluturi de aur curat în munca sa neobosită: ,,Nu mă căutaţi în sonore ipostaze/ Nici pe culmea înaltelor gândiri/ Nu mă pierd niciodată în miraje/ Doar câteodată în roze amintiri”.
Un căutător neobosit de comori reale este Mihai LEONTE, care a vrut şi a ştiut să-şi cristalizeze uimirile, bucuria şi dragostea în versuri pe care, de-abia acum le-a oferit semenilor: „Dorinţa-mi e să pot zbura/ Să spintec aerul cu line aripi”…


Noi colegii săi din Asociaţia Amatorilor de Ştiinţă şi Cultură din România – A S R –
Îi urăm zbor înalt, ca cel al unui cocor din primăvară

Profesor Claudiu Mircea VODĂ
Preşedinte A S R – 12 aprilie 2000

Tweet

Publicat de: Mihai LEONTE la data de: 10-07-2011, 8:50 pm
Cuvinte cheie: Mihai LEONTE

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii