Cum trece valul de ușor sub pasul tău, madonă,
Din umbra lacului răsai ca īngerul din spumă.
Cum cade valul de sidef, pe sub arcade albe
īn mii de cioburi de argint, icoana ta o sfarmă.
Tu vii ca lebăda ușor, și te ascunzi, șireată
Cu păr bălai cu ochii mari și palidă, īncercănată.
O diademă, un surīs, fără să vrei, cochetă
Cu valul vii și pleci, de ce, rămīi, rămīi fecioară.
O luntre, nuferii, noi doi și cețuri peste ape
īn codrul de zefir foșnind, de murmur și de taină.
Iar spiriduși zglobii īn jur s-așază līngă tine
Ș-o veveriță cu trei nuci te-mbie iar Marie.
Doar codrul cerne peste noi o rouă de petale
īn flori de tei, de nuferi mari, ca să īi fii mireasă.
Cum poartă valul chipul tău la răsărit, Marie
Unde te duci, cīnd o să-mi vii; o, rămīi, rămīi la mine.
Publicat de: Gudruman Edison la data de: 07-07-2010, 6:43 pm
Cuvinte cheie:
ingeri