Home     Librarie Online     Citate Celebre     Autori Celebri     Proverbe     Cenaclu     Adauga Text Cauta Citate


     MAREA... „ÎNDOIALÔ - back


Hm, după părerea mea, eroare lui Descartes nu constă în cea de a doua afirmație, ci în prima! „Mă îndoiesc, deci gândesc”. Mai există postări referitoare la acest subiect. Omul nu poate determina nimic în afara „spațiului” gândirii. Chiar și gândirea, tot prin gândire o poate determina și analiza. Orice stare sufletească, orice activitate mentală, orice act de voință, nimic nu poate fi evidențiat decât numai prin gândire, inclusiv îndoiala, de care pomenește el, acolo. Chiar și conștiența de sine nu este decât un rod al gândirii. Omul nu gândește pentru că este conștient de sine, ci este conștient de sine pentru că poate gândi. Cunoașterea, în sensul cel mai larg, cea care ne individualizează ca personalitate în interiorul sau în fața unei conștiențe de bază, ea însăși este rodul gândirii și stă la baza conștienței de sine. Iar faptul că eu ajung să conștientizez actul îndoielii, care este tot un act de gândire, tot prin gândire o fac și tot la un act de cunoaștere ajung prin aceasta.
Cea de a doua parte a sintagmei în cauză, mi se pare chiar corectă. Omul este conștient de sine, de existența lui doar datorită gândirii, prin actul de cunoaștere, cum spuneam mai sus. Iar ideea că atât gândirea, cât și cunoașterea, al cărei rod este parțial (pentru că dacă nu ar fi percepția și „intuirea” noțiunii aferentă percepției, ea, gândirea, nu ar avea ce uni, deci cunoașterea nu s-ar produce ca efect, ca reprezentarea care va putea rămâne în memorie), ar fi inutile este cumva reală, dar nu înainte ca ele să-și producă efectele pentru care au fost plantate, acolo, în om. Transcendența își are rolul ei în evoluția omului, dar pentru a o putea înfăptui trebuie să ai ce să depășești. Vreau să spun că ceea ce adună omul în personalitatea lui, în eul său fals este o necesitate a evoluției. Scopul ei este individualizarea fiecăruia dintre noi, în planul unei conștiențe superioare, drept conștiență de sine. Abia după ce această individualizare s-a produs, cele de mai sus apar ca inutile, sub forma lor inițială, păstrându-se doar o esență spiritualizată, esență care, numai ea poate fi mutată într-o altă stare superioară de existență pentru că transcenderea, când se produce, te mută cu conștiența în alt plan existențial în care tot ce am acumulat, spre „ridicarea” noastră, devine util doar dacă deține ceva din nivelul spiritual al noii stări, acolo fiind valabile alte grade de conștiență, alte forme de cunoaștere, de manifestare, etc. Iar, cu cât activitatea în plan fizic este mai efervescentă, mai opozabilă mediului în care se desfășoară, cu atât individualizarea este mai pronunțată. Ăsta este scopul existenței omului aici, în lumea materială. Pentru a deveni, pentru a funcționa ca entitate liberă, trebuie să parcurgă această formă de individualizare care, deocamdată,prin liberul-arbitru îi dă o falsă imagine a adevăratei libertăți, dar, după cum spuneam, este o fază necesară. Ea este libertatea acestei stări în care ne aflăm acum, și până nu o parcurgem pe îndelete, până nu ne-o însușim, ca atare, ideea depășirii este prematură. Și înțeleptul vorbește despre inutilitatea cunoașterii, în acest sens, doar că, ceea ce rămâne în spatele acesteia este starea care este baza înțelepciunii și a existenței în alt plan, acea formă spiritualizată a întregii cunoașteri, de care vorbeam mai sus, care pune bazele unei alte conștiențe, unui alt mod de cunoaștere... după cum am mai spus. Cunoașterea, de tip intelectiv-rațională, devine inutilă doar după transcenderea stării în care ea își avea rostul și asta pentru că, dincolo, cunoașterea este de altă natură, nu că ar lipsi. După moarte, de exemplu, omul își pierde, în primul rând, memoria, adică tot ceea ce a cam acumulat el în viață prin actul cunoașterii sale raționale. Această sferă a cunoașterii este practic personalitatea lui. O să protestezi și o să spui că nu e așa! Că în personalitate mai intră și altele, cuma ar fi: corporalitatea, caracterul, temperamentul, instinctele, trăiri sufletești... Iar eu o să-ți dau dreptate; ele există și îți dictează un anumit mod de a te comporta, de a funcționa, doar că, am să mai adaug că și ele există în tine, în sufletescul tău, de astă dată, tot ca reprezentări, în ceea ce tu numești memoria ta, iar aceste reprezentări nu sunt decât rodul unui act de gândire, adică de cunoaștere (adică, de unire, prin gândire, a unei percepții cu o noțiune sau o reprezentare), la rândul lor, ca orice alt act de cunoaștere. Ceea ce rămâne, după pierderea memoriei, deci și după pierderea corporalității în care se află toate trăsăturile de care pomeneam mai sus, ar fi doar ceea ce s-a atașat sufletește, actului în cauză, ca trăire, ca sentiment, dar și gândirea cu conținut pur spiritual, adică acea gândire care nu conține nimic legat de lumea materială. Șteiner o numește „gândire pură”, ca formă care precede transcenderii de care vorbeam mai sus. Dar, când vorbesc de moarte nu vorbesc de ceea ce pomeneam mai sus. Este doar o analogie.
Și... hm, apropo de Descartes și de... zicerea lui (cogito ergo sum); ea a fost enunțată, pentru prima oară, cu mult timp înainte, cu mai bine de 1200 de ani, iar cel care a spus-o se numea... Augustin. Subiectul, după cum ziceam, a mai fost dezbătut, mult mai pe larg și în alte postări, deci, ce să mai zic? Doamne, ajută!


Publicat de: octav octav la data de: 20-05-2017, 3:52 pm
Cuvinte cheie: Hm!



 bazat pe 0 notari

Adauga acest text literar in colectia personala Adauga la favorite Recomanda aceast text literar prin Yahoo Messeger Trimite pe YM     Recomanda aceast text literar prin E-mail Trimite prin e-mail Raporteaza continut inadecvat Raporteaza neadecvat! 

Comentarii la acest text:

Nu sunt comentarii la acest text!

Adauga Comentariu


   Recomanda aceast text literar prin E-mail Trimite prin e-mail
Expeditor: (nume prenume) *
Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *
Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal

*
* campuri mandatorii

Citatul ZileiCitatul Zilei  Vreau Citatul Zilei pe Site-ul Meu Vreau Citatul Zilei pe Site-ul Meu
Daca iubirea ta nu are speranta sa fie primita, dator esti sa taci [...] Daca iubirea ta nu este primita si ajunge sa fie o zadarnica rugaminte - asta fiind rasplata fidelitatii tale - si daca nu ai puterea sufleteasca de a tacea, atunci cauta sa te vindeci, daca dai peste vreun medic priceput in asa ceva. Caci iubirea nu trebuie confundata cu sclavia inimii. Iubirea care se roaga este frumoasa, dar cea care implora este dragoste de sluga.
Autor: Antoine de Saint-Exupery - Categorie: Iubire .

Intelepciune.ro va recomanda


Fara Poza

Boris Ioachim
"Ce este pesimistul? Un optimist bine informat." Grigore Moisil "Poeţii nu se ruşinează de propriile experienţe - ei profită de ele." Friedrich Nietzsche
S-a nascut in data de 25-Ianuarie-1967
Oras: Săveni
Judet: Botosani
Varsta: 53 ani
Membru din: 13-Octombrie-2008
Texte publicate: 465

Ultimele comentarii:

Contact Cultural - Mircea Duca - 04-12-2019, 1:27 am

Silvia Bebereche - 18-10-2018, 12:17 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 10-10-2018, 8:03 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 24-09-2018, 11:31 am

Silvia Bebereche - 22-09-2018, 9:30 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 22-09-2018, 5:40 pm

Silvia Bebereche - 20-09-2018, 9:21 pm

Membrii Intelepciune.ro recomanda


Fara Poza

elena.armaș
S-a nascut in data de 11-Iunie-1987
Oras: Iasi, Judet: Iasi
Varsta: 33 ani
Texte publicate: 89


Fara Poza

Mihaileanu Laurentiu
S-a nascut in data de 10-Noiembrie-1953
Oras: Cluj-Napoca, Judet: Cluj
Varsta: 67 ani
Texte publicate: 17

Home | Citate Celebre | Citate Noi | Citate Populare | Autori Celebri | Proverbe | Calendar Autori | Pagina Mea | Pentru Site-ul Meu | RSS | Contact
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
Copyright © 07.2007 Intelepciune.ro - Toate drepturile sunt rezervate
Creat si intretinut de Mican Daniel
Creative Projects