Fara Poza

Adună-mi dintre stele lacrimile ce vor să coboare pe luminile nopţii, deschizându-mi poarta spre vise. Adună-mă dintre stele şi pune-mi pe frunte, coroana plină de bucuria pe care aş dori să mi-o aducă, toate lacrimile strânse dintre stele. Şi azi păstrez în suflet dorinţa cea născută din timpul cel trecut. O simt cum apare-n grabă din vis nescris de-o viaţă...pătrunde-n inima rănită sperând ca-n nopţile târzii, ea dintre stele, discret să se aştearnă.
Mă simt călcată-n picioare...strivită în jocuri de cuvinte...îmi simt durerea neîncrederii pe care îngerii mi-o aruncă în faţă...îmi simt sufletul pustiit de atâta neputinţă...de atâta plângere între ceea ce-a fost...şi ceea ce este...! Nu-mi găsesc liniştea după care tânjesc atâta...nu-mi mai găsesc iertarea printre lacrimi de-o zi...printre lacrimi de-o noapte. Le caut în mine...le caut aproape de tine...le caut acolo unde mi le-aş dori...în inima ce bate...în sufletul ce simte...!
Adună-mi din cer, o rugă ce poate să-mi aducă din depărtare, o clipă de-mplinire...o undă de iubire...şi lacrimile dintre stele. Pune-le-ntre palme şi-acoperă-mi cu ele, chipul trist de-atâta durere...redă-mi bucuria...poartă-mă spre-mplinire...alungă-mi voalul întunecat şi aşează petale din florile iubirii smulgând din chipul împietrit, un zâmbet şi-o privire caldă...moment de fericire.

Tweet

Publicat de: VIULEŢ NELIA la data de: 03-04-2009, 9:18 pm
Cuvinte cheie: lacrimi | vis

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii