Mai e puţin timp până când ne vom bucura de Naşterea Mântuitorului Hristos, mai e puţin până va veni bucuria în lume, mai e puţin până când întunericul va fi înfrânt de lumină, mai e puţin până când bucuria de a dărui se va materializa, ma e puţin până când ne vom afla la umbra cerului, la poarta colindului şi nu în ultimul rând la poarta mântuirii.
Cu fiecare clipă putem deveni mai buni, mai iertători, urând orice invidie şi răutate, ingrijindu-ne de pregătirea sufletului nostru pentru marele praznic.
La umbra cerului, îngerii parcă au început să colinde lin cu dalbe flori în mână iar pe pământ sărbătorile premergătoare, cu Sfântul Nicolae, ne fac să urmăm calea magilor de la răsărit, bucurându-ne cu cei ce preamăresc Naşterea minunată a lui Iisus.
E bucurie mare atât pe pământ cât şi la umbra cerului, motiv pentru care oricât am încerca să denigrăm Praznicul, din sărbătoare în petrecere sau banchet nu vom reuşi pentru că Hristos se naşte spre mântuirea noastră ci nu spre imaginea banchetelor platonice.
Lumea a intrat într-o perioadă de pregătire pentru primirea lui Mesia, chiar dacă poporul ales nu a acceptat şi nu acceptă încă, trebuie să spunem adevărul Mântuitorul cel profeţit în Vechiul Testament a venit şi în fiecare an sărbătorim întruparea Sa în chip autentic, în ciuda înfluenţelor eterodoxe ale lumii contemporane.
Acum în aceste momente cred că fiecare din noi trebuie să ne facem un bilanţ al faptelor noastre şi să încercăm să fim mai buni, mai îngăduitori, mai sporitori în credinţă, iertând tuturor toate cum spune apostolul neamurilor şi astfel iubind mai mult dăruim mai mult căci noi am primit la rândul nostru darul cel nepreţuit faţă de care suntem datori cu toţii să fim mai buni.
Cinstiţi cum se cuvine acest praznic, primind zgribulii colindători ce aduc minunata veste, bucurându-i cu nuci şi colăcei, în minunata seară de Crăciun, gândidu-vă că în timp ce frăţiile voastre staţi în călduţul fotoliu ascultând colinde, undeva departe la o gură de canal stau copiii orfani de părinţi trupeşti, dar nu de Părintele ceresc, copii care nu au jucări, nuci, colăcei sau haine scumpe ci au o coajă de pâne, aruncată de alţii la gunoi şi totuşi şi pentru ei s-a născut Hristos.
La acest ceas de pregătiri faţă de marele Praznic rog pe bunul Dumnezeu să ne ierte şi să ne accepte umilele rugăciuni pentru îndreptarea noastră, bucurându-ne şi noi de marea sărbătoare a Naşterii Domnului Hristos precum se bucură îngerii la umbra cerului”.
Tuturor, într-o lume haotică şi multilată de păcat, vă doresc, sub umbra cerului, Praznic cu bucurie!
Hristos se naşte slăviţi-L
Prof. Paul Krizner
Publicat de: Krizner Paul la data de: 07-12-2009, 10:21 pm
Cuvinte cheie:
cer | umbra | sarbatori | iubire | PACE
La umbra cerului - 
Adauga la favorite
Trimite pe YM
Citatul Zilei
