În trenul dragostei când urci
Printre vagoane te încurci,
Când prin tunel iubirea trece
Privirea-ncepe să iți sece.

Îți place călător să fii
În tren condus de fantezii,
Fără să știi unde oprește
Fluturi batista nebunește.

La prima stație cobori,
Vezi mână-n mână doi actori
Ce joacă rol de-ndrăgostiți
Și par nespus de fericiți.

Dar el zambește-n stânga sus
Către un soare ce-a apus,
Iar ea prin tremurat de gene
În dreapta caută desene.

Și nu rămâi în gara lor,
Revii în trenul tău color,
Călătoria va fi lungă-
Iei amintirile-ntr-o pungă.

Ajuns la stația sărut
Vagonul tău a dispărut,
Te pierzi într-o dulce durere
Și brusc rămâi fără putere.

Ai vrea să se oprească timpul
În gară să-ți rămână chipul,
Iar trupu-ți plin de frământări
Să-l ducă trenu-n mii de zări.

Când fumul urlă a plecare
Te urci cuprins de remușcare
Și-n punga plină cu-amintiri
Adaugi buze din iubiri.

Of,mierea este o minciună!
Pe lângă dragostea nebună…
Chiar dacă doare câte-un ceas
Nu pot din maini ca să o las.

Se-anunță stație din nou
Din nebunie ies erou,
Cobor în gara-mbrățișării
Și trenu-ncerc să-l dau uitării.

E-atât de caldă și albastră
Cum este noaptea prin fereastră,
Printre-amintiri i-aș face loc
Dar punga-i ruptă la mijloc.

Și când îi spun:”La revedere!”
Ea îmi șoptește blând: „Veghere…”,
Mă-ntorc și îi promit solemn
Că de iubire voi fi demn.

Între palme mi-ascund chipul
Și mă joc,plângând,cu timpul
Gândul să îmi amorțească,
Somnul să mă păcălească.

În visarea mea profundă
Iubiri grele se scufundă:
Ochi în ochi și mână-n mâna,
Buze,îmbrațișări,se-ngână.

Mă trezește controlorul
Și visării îi duc dorul,
Când mă-ntreabă de bilet
Îi dau inima din piept.

Cobor la ultima gară
Într-o liniște amară,
Pe peronul fără lume
Caut dragostea cu nume.

E acolo! Mă așteaptă!
Tremurând o chem,în șoaptă
Iubire-dulce durere,
Tu-mi ești chin,dar și avere.

Publicat de: Radu Cristina la data de: 21-08-2011, 1:12 pm
Cuvinte cheie: iubire profunda | visare lunga | durere dulce