Cerul liniştit chiar plīnse
Cu boabe grele peste sat,
Luceafărul de sus se stinse
Īn seara cīnd tu ai plecat,
Şi-n urmă ai lăsat durere
Şi amintiri cu suferinţi
Cum priviam cīndva la stele,
Sau poate-n ochii tăi cuminţi.
Zburat-a cu desăvīrsire
Tot ce-am iubit şi ce-am visat,
Căci mii de clipe de iubire
Tu īntr-o clipă le-ai uitat.
Şi m-ai lăsat īnlacrimată
Cu gīnduri reci şi ochi pustii,
Visīnd mereu ce-a fost odată
Şi răsfoind fotografii.
Azi plīng īn seri pierdută-n hău
Văzīnd că ai priviri mai calme,
Vorbesc īn nopţi cu chipul tău
Boţind fotografia-n palme.
Şi iar te strig, şi iar te chem,
Şi te aştept ca altă dată...
Poza ta īn timp e ghem
Īn mīna rece, īngheţată,
Iar lacrima din ochii mei
Brăzdează faţa-mi īn tăcere,
Īnchid tăcută ochii grei
Plini de uitare şi durere...
Publicat de: Diana Enachii la data de: 01-05-2011, 1:13 pm
Cuvinte cheie:
durere | īnlacrimata | fotografie | ghem | uitare