a trăi, a iubi vitalul cu patimă, cu stângăcie
a avea în sânge conştiinţa desprinderii din aceeaşi şansă
cu toţi oamenii la agonie, fericire, luptă cu greutăţile, nenorocul,
bolile, moartea. bucuriile, drumurile realului-irealului
întuneric şi lumină, dragostea şi absenţa dragostei
necesitatea de a avea pe cineva aproape
bucurie şi răstrişte
dimineţi… atât de multă lumină… ici-colo, o oază de verde
unii sau toţi privim uimiţi, sădim un pom
ridicăm o casă pentru sufletele rămase pe drum
imaginăm un cer etern, un lac albastru imens
un Dumnezeu, o jumătate de suflet, îl împărţim cu el
durerea uneori n-o împărţim cu nimeni, e parte din drum
când copiii ne prind de mână, trei, cinci, şapte… infinit de fericire
inundă totul, gândurile au formă de inimă şi senin
muzica răvăşind tâmpla gânditorului
sufletul plecat asupra scrisului
e viu, strigau păsările,
omul cu poveştile despre întâmplări
e vai de capul lui, spunea bruma
l-au zdrenţuit de tot ploile, mi-e şi milă să-l ating
iar el, cu sufletul cumva la fel de zdrenţuit, dar vesel,
urca panta în fiecare dimineaţă şi privea cerul
sunt om, striga, mă auzi, Doamne?
de ce ai făcut spaţiul sferic, cu braţele spre noi?
am tot timpul senzaţia că înainte e lumină, cald
în spate e beznă, e frig, dacă ar fi invers
ploile s-ar strânge toate în cer
ai avea un rai de nuferi
aş şti, Doamne, unde pot găsi o oază de pace
şi poate ai şti şi tu
spaţiul – uneori o coală de ziar cu dâre de întuneric
în care înfăşurăm lumina destinului
alteori sferă, un pumn de copil în care
trecători prin înţelesuri, căutăm
la capăt de clipă, aşteaptă răspunsurile
a trăi – speranţă, drumuri şi popasuri, case
copii care aşteaptă o mamă şi un tată
părinţi care aşteaptă fiii
natură cu şansă la existenţă
într-un inel de întâmplare
Publicat de: Mariana Fulger la data de: 11-03-2009, 7:53 pm
Cuvinte cheie:
ganduri, viata