Da, tipa si tranteste…distruge-ma de tot…
Injura si loveste...atat cat mai suport...
Scoate fiara din tine, si varsa fum pe nari...
Poate te simti mai bine, poate ma plangi in zori...
Dar, poate nu-ti dai seama ce mult ma poti rani...
Macar sa imi vezi rana, cazuta cand voi fi....
Poate vei intelege ...sau poate nici atunci...
Cat poti fi tu de rece...si ce usor m-alungi...
Iarta-ma, eu sunt omul ce cred in altruism...
Si nu pot sa mai sufar atata egoism...
Tu te iubesti pe tine...eu, doar m-am amagit
Ca ti-ar pasa de mine...mai bine-i in mormant !
Ma pedepsesti in vorbe...ma pui mereu la zid...
Si ma acuzi de toate, chiar de nimic nu-ti zic...
Gata! Mi-ajunge mila pe care mi-o tot porti,
cand ma ridici in sila, desi nu ma suporti...
mi-ajunge gustul acru, ce-l simt cand ma implori
sa iert, ca nu esti dracu’....mai bine ma omori !
de-acum te las cu bine...urmeaza-ti al tau drum...
poate vei fi mai bine, mai bine ca acum...
poate-ti gasesti o calma, o mare s-o iubesti...
sa-ndure orice palma, atunci cand o lovesti...
fara sa-i spui o vorba, fara sa-i ceri iertare,
ea va ramane oarba la trista-ti cuvantare...
eu nu pot face astfel, te rog sa ma-ntelegi...
sunt om, nu sunt o apa, ma doare cand lovesti...
de-ajuns...plec azi, te las si doare...dar...stii ce e mai trsit ?
ca-n a ta nepasare...de mult timp nu exist!

Publicat de: mirela câmpan la data de: 21-07-2011, 12:15 am
Cuvinte cheie: despartire