ANIVERSAREA
Azi l-am concediat pe secretarul meu personal. De ce am făcut-o?... Era ziua mea de naștere. Împlineam 40 de ani și, să zicem, nu mă simțeam chiar așa de bine...
În acea dimineață, când m-am trezit, am mers la bucătărie să beau o cafea, așteptându-mă ca soțul meu să îmi spună: "La mulți ani,
iubito!"... Dar nu mi-a zis nici măcar bună ziua... (Ce dobitoc!).
Mi-am zis: "Na, ăsta-i bărbatul pe care-l merit..." Mă gândeam: "Copiii sigur își vor aminti", dar când au coborât la micul dejun, nici unul nu a zis nimic. Așa că, am ieșit din casă destul de suparată, dar m-am
simțit un pic mai bine când am intrat în birou și asistentul meu mi-a zis:"Bună ziua, șefa. La mulți ani!"
În sfârșit! Cineva și-a adus aminte...
Am lucrat până pe la ora două, când asistentul meu a intrat la mine în birou spunându-mi: "Știi, șefa, e o zi superbă, și cum e ziua ta, am putea merge să mâncăm împreună... doar tu și eu... "Am acceptat și
am mers la un restaurant destul de intim. Ne-am simțit foarte bine, am râs, ne-am amuzat copios și când să ne-ntoarcem, asistentul propuse: "Cum ne-am simțit atât de bine azi, mai bine nu mai mergem la birou. Hai mai bine la mine în apartament... să bem ceva" "Bine!", am zis... Și am mers la el acasă. În timp ce savuram un Martini cu gheață, îmi spuse: "Dacă nu te deranjează, o să merg până în cameră la mine să mă îmbrac mai comod..."
"Bine, cum dorești", i-am spus.
După aproximativ 5 minute, a ieșit din cameră cu un tort imens, cu 40 de lumânărele, urmat de soțul, fiii,
prietenii mei, și toți colegii de la birou, cântându-mi: "Multi ani traiască... Mulți ani trăiască..."
Și acolo eram eu: goală, fără sutien, fără chiloței, întinsă pe canapeaua din sufragerie, așteptându-l pe
dobitocul ăsta!
Și-atunci l-am concediat pe loc.
Așa ceva nu se face!!!...

P.S. Acest text NU este adresat cititoarelor care nu deosebesc o glumă (anecdotă) de un studiu socio-psihologic asupra condiției femeii românce la 40 de ani...

Publicat de: Molnar Florin la data de: 13-02-2012, 2:09 am
Cuvinte cheie: GLUMA PROASTA