Stam intinsi pe pat, unul langa altul...eu ma gandesc la ale mele si ii spun neconvingator ca trebuie sa doarma...e obosit de la scoala...-nu e obosit-imi raspunde-...vrea sa stea cu mine ,sa povestim,sa se joace...ma prinde de mana si imi zambeste larg,sincer...Stie ca il iubesc iar eu stiu ca in orele astea, in care ceilalti pitici sunt in patuturile lor,pot fi numai a lui.Azi e insa prea obosit...m-a asteptat de dimineata...si acum e pranzul.
-Uite cum facem,ii zic...Inchidem ochii si ne jucam.
-Ii inchizi si tu?
-Da;uite eu vad niste nori?
-Unde?-ma inteaba neincrezator.
-Pai daca nu inchizi ochii...Cum sunt norii?
-Asa cu albastru si alb...zice strangand tare pleoapele...
-Foarte bine...seamana asa cu vata de zahar...
-Sunt moi si pufosi...poti sa sari pe ei...
-E un joc...poti face orice...Mai jos e o padure....
-Ca in tabara?
-Da.
-Cu iarba,copaci, cu un urs...
-Sigur cu animale,pasari care canta...cu buburuze...
-Si fluturi...
-Multe flori colorate...zmeura,afine...un izvor cu apa rece...nu se mai aude decat rasuflarea lui regulata...a adormit.Deschid ochii...pe chipul copilului a rasarit un zambet ca o raza de soare...viseaza.Zambesc si eu...multumesc dragul meu...azi sunt iar fericita.

Tweet

Publicat de: buturoaga oana monica la data de: 15-12-2011, 12:29 pm
Cuvinte cheie: somn | copii | vise | fericire | jurnal

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii