Fara Poza

Linia versului atunci cand e pictat,

se desfasoara structurat,

in gand, in semn, in sens si-n drag,

O perla pusa pe-un sirag



Cand vrei apoi sa limpezesti efectul

Sa-jungi cu lira in eter

Trebuie ca stii care e dialectul

In care-ai zis o data “cred” si-odata “sper”



Si dupa ce-ai aflat ca lumea e o casa

Si dupa linia de plutire proprie

Vei reusi, copile, sa spui “lasa”

Vei stii ca un moment este o copie



Si nimanui nu-i va fi dat sa se lipseasca

De fiecare fir ce-o s-ai albeasca

In lungul drum al zilei catre noapte

Si “cred” si “sper” vor fi curand doar soapte



Ori nimanui nu i-a parut usor

Sa-ajunga propriul spectator

Cu toate felurile de raspuns

Tu tot pe tine-n brate te tii strans



Invata sa lasi libera vederea,

Chiar daca aluneca pe orizont

Desi tu stii déjà cum gusta mierea

De tine insuti nu mai tine cont



Intreba-te onest daca in orice clipa

Ai sufletul atent la cine esti

Si daca nu cumva incet ca o aripa

Ajuns-ai sa te coşi cu propriile povesti



Mai spune-ti uneori ca timpul nu e lege

Iar intre “ce va fi” si “este” e prêt de-un fapt abia

Incearca sa nu lasi conceptul sa te lege

Pentru c-atunci in tine, vei fi murit déjà

Tweet

Publicat de: Zlavog Razvan la data de: 26-07-2011, 1:40 pm
Cuvinte cheie: credinta | speranta | libertate | timp | iluzie

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii