ghiocul din mare citeşte,
destinu-mi din cartea cea scrisă,
cu vuiet de adânc în surdină...
corabie ce iar pluteşte pe valuri în derivă....
deasupra e cer, în jur e mister...
şi luna tăcută aruncă lumină să cred că e bună,
dar simt că-i minciună..
şi umbre tenebre în jur se adună.....
e noapte şi norii-mi prezic doar furtună....
…ryana….
Publicat de: mihaela ryana pop la data de: 12-06-2011, 7:25 am
Cuvinte cheie:
deriva | mare | ghioc | melancolie