Pe unde am fost şi am umblat,
Destinul mereu m-a urmat,
Precum am zis am şi făcut,
Am luat-o iar de la început,

Când adormeam eu mă trezeam,
În vis un simplu om eram şi
Am început sa sper,
Că voi urma un alt destin,

În urma mea se aşezau,
Mistere de neînţeles,
Pluteau în urmă spre apus,
În valuri se curmau în mal,

Pe unde am fost şi am privit,
Cum las în urmă cerul -n asfinţit,
Mă apucă dorul să mă întorc napoi,
Mie dor de foşnetul pădurii iarna-n roi,

S-au cum mă scaldă soarele vara în văi,
Cum veseli încolţesc în jur iar ghioceii,
Mi-e dor de mirosul ploii,
Ce cade lin în preajma primăverii,

Şi-n ropot în mijlocul verii,
Iar toamna cade încet,
Pe o natură moartă,
Dar ce învie de fiecare dată,

Astăzi privesc mereu în zare,
Tu soare, iar când oare vei apare ?
Pe strada mea, o să te mai văd eu oare ?
Încă aştept şi aşteptarea doare,

Căci sunt doar eu mereu în veşnică schimbare,
Aştept destinul să-mi aducă-n cale,
Un nou început,
Şi poate un nou soare.

Tweet

Publicat de: Marin Doru la data de: 11-12-2011, 7:09 pm
Cuvinte cheie: Destin | natura | vise | ganduri | soarta

---

Expeditor: (nume prenume) *	Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *	Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal
* * campuri mandatorii