CUIBUL DE VIESPI
În patria hoției, minciunii și trădării
Trăim nutrind nădejdea la vremuri mai de soi,
Însă răufăcătorii nu știu rostu-ndurării
Și se-nmulțesc prea iute, ca viespile în roi.
Înțeapă cu privirea, cu vorba și cu fapta,
Iar de vreo faptă bună vreodată săvârșesc
Asta-i o răutate cum nu există alta,
Căci, lăudându-și fapta, pe alții-i umilesc.
Un cuib de viespi e lumea, cu bâzâit prea jalnic
Înveninând degrabă pe-aproape, pe străin
Și, înmulțindu-și roiul, în stilul ei amarnic,
Nu lasă nici o palmă de loc fără venin.
De n-ar fi fost vestită stârpirea silniciei,
Un roi de viespi neghioabe am fi ajuns cu toți...
Se-aude-n cer un clopot... Sfârșitul nebuniei!
Curând vom fi acasă în preasenine bolți!
de George Dinu
Publicat de: Dinu George la data de: 30-09-2012, 10:35 pm
Cuvinte cheie:
cuib | viepi | patria | naejdea | vorba