Era tarana straveche covor…
erau pietre cu care spargeam
cate-o fereastra ursuza...
Peste garduri ghimpate saream
si petice pe mingii croiam
cu scrasniri de masele.
Chicoteli, tipete de bucurie rasunau
printre copacii ce umbreau
dintii sparti de la atatea seminte
Imi amintesc de murmurul de barfe
ale tatei Stanuta din colt,
ce noptile-si pierdea
fluturand perdeaua de la strada…
Mi-e dor de cioburile din talpile goale,
de santurile pline ochi
de broscutele nascute in ploaie
Mi-e dor sa astept rasaritul odata cu lastunii,
sa ma certe mama
ca am lasat poarta deschisa
si au intrat cainii de pe strada,
Sa ma plimb pe caruciorul cu rulmenti
pana trepideaza si ecoul umbrei,
Sa ma catar in caisul vecinului
auzind “sase! sase!”
Mi-e dor de copilarie,
mi-e dor de simplu, de inceputuri
Azi…se taie copacii toti
Azi…se toarna asfaltul…
Lumea striga dupa civilizatie
ca dup-un sfant, s-o lase s-o atinga…
iar amintirile dragi...
le impachetez in nostalgie
si le asez in cuibul meu de suflet …
Publicat de: Estela Popa la data de: 20-12-2011, 1:40 pm
Cuvinte cheie:
nostalgie