Crinule cu floare scumpă,
Ce-adīnc īn mine-ai īncolțit,
Nu lăsa să mi te rumpă
Din sufletul īndrăgostit.
Crinule cu floare rară,
Ce la geamul meu răsai,
Te chem pe nume a mia oară
Ca a ta iubire să mi-o dai.
Crinule cu floare albă,
Ce-n calea mea ai īnflorit,
Īmpodobește-mi cu o salbă
Sufletu-mi īmbătrīnit...
Crinule cu floare pură,
Ce-n ochii lumii srălucești,
De ce-mi faci viața atīt de dură
Și mă minți că mă iubești?
Crinule cu mari petale,
Ce-n suflet mi-ai pătruns ușor,
Fă din căușul palmei tale
Izvor de dragoste și dor!
Crinule, floare divină,
Ce-ai fost mereu apreciat,
Vin' de-mi fii a mea lumină
Pe chipul meu īntunecat.
Crinule, frumoasă floare,
Ce-n inima mea īnflorești,
Mīngīie-mi rana ce mă doare
Și spune-mi dacă mă iubești.
Crinule cu flori bogate,
Ce-n zori de zi tu te trezești,
Pe petalele-ți curate
Voi să-mi scrii că mă iubești.
Crinule cu floare aleasă,
Ce de lume ești iubit,
Cu tine viața-i mai frumoasă
Și sufletul mai fericit.
Crinule fără de pată,
Ce-ai chipul mai frumos ca luna,
Voi să nu uiți niciodoată
Că te-am iubit īntotdeauna!
(1 martļe 2011)
Publicat de: elena.armaș la data de: 04-03-2011, 11:48 am
Cuvinte cheie:
poezie | de dragoste | și dor