Home     Librarie Online     Citate Celebre     Autori Celebri     Proverbe     Cenaclu     Adauga Text Cauta Citate


     Copilaria s-a nascut la sat - back



Fara Poza

Pune-ţi, copile, capul pe pernă,
Te-așteaptă vise, prunc adormit,
În vise viaţa este eternă,
Cu ceruri blânde şi fără sfârşit.
(Adrian Păunescu- ,,Leagăn pentru toată copilăria”)

Pe vremea când încă nu mă înfruptam cu lăcomie din savoarea festinelor intelectuale, ci doar îndrăzneam să deschid Amintirile lui Creangă, pe vremea când torturam capete de păpuși și nu stilouri cu penițele îndoite și mă prefăceam că înăuntrul fiecărei cireșe se ascunde un sâmbure ce poartă în el o poveste… atunci, reveria, imaginația și senzația de zbor erau pe gratis. Era pe gratis și boarea ce purta în ea glasuri dragi mie: glasul bunicii care nu contenea să-mi spună povești, glasul bunicului care-mi tot recita Luceafărul și glasul amândurora când jucau împreună piesele lui Caragiale, spre binedispunerea întregii familii și mai ales a mea. Decorul, cu acei pereți gata să cadă oricând, cu țiglele sparte și absente pe alocuri, cu iarba culcată, necosită și cu un Hristos pe cruce în fața casei tesea firul nuvelelor slaviciene, pe care bunica obișnuia să mi le spună doar de sărbători când făceam împreună inelușe din aluat. Și, cu toate că ale mele eșuau de cele mai multe ori (de fapt, tot timpul!) bunica gusta din ele mereu și se perpelea, zâmbind și dăruindu-mi și mie dintr-ale ei (care, evident, erau cu mult mai bune…)
Aș prefera să mă rătăcesc ca până acum, în grădina bunicilor, cea prea plină de flori și prea goală de legume, să mă rătăcesc printre mormanele de păpădii și margarete. Să mă rătăcesc între privirile atâtor vrăbii, mierle și ciocănitori și - mai presus de toate - să mă rătăcesc în anii copilăriei mele. Să nu mai ies vreodată din labirintul lor, veșnic vesel și colorat, în armonii de veșnică primăvară. Dar unde v-ați dus cu toatele? Unde v-ați dus, vrăbii de-altădată, ce ciripeați pe pervazul geamului meu în diminețile proaspete de primăvară? Unde v-ați dus, ciocănitori care odinioară-mi sculptați numele pe copaci și mă simțeam în mijlocul vostru ca în sânul lui Avraam? Unde v-ați dus, ceruri cu norii în forme de jucării și de fețe zâmbitoare? Unde te-ai dus tu lume a creației mele supreme? Unde? …
Arta mea, creația mea... copilul meu (cum îmi place să o numesc) mă seacă. Mă soarbe. Și se înfruptă din autenticitatea mea. Se hrănește cu autenticitate, dar păstrează ceva din aburul acelei veșnice singure, vesele și nevinovate. De răscruce nu mi-e teamă. Căci m-aș fărâmița și aș călca pe trei cărări deodată: aș alerga spre sănătate, spre muzică și - desigur - aș alerga până în centrul pământului (unde, cândva, îmi imaginam că se află o lume de jeleu în care locuiau troli și prințese) spre copilărie. Copilăria, ca definiție pentru mine - ar fi singura instituție supremă pe care am reușit vreodată să o birui. Dar am pierdut-o apoi și pe asta.
Și, încercând să nu cresc, într-o lume aparținând doar oamenilor mari, m-am hrănit cu ie, cu poale, catrințe și opinci. M-am hrănit o copilărie întreagă cu tradiția românească. (Și de ce să mint acum?) Bunica m-a hrănit! Ea mi-a pus la brâu catrință și mi-a strâns-o cu șnur roșu, galben și albastru. Mi-a pus o năfrămuță în cap și mi-a croșetat papucei. Mi-a inspirat gustul românesc de acasă pe care toată viață și-a dorit să-l ducă mai departe prin mâinile nepoților. Spunea mereu aceleași cuvinte: Asta e tot ce avem noi de peste timp, și tot ce putem duce mai departe peste timp.
Puteam să mor în miros îmbietor de flori de măr și liliac, meditând la fascinația orizontului nemărginit care se împrăștia din curtea bunicilor către întreg satul. Mai apoi s-a răspândit și la oraș. Și acolo a rămas și astazi... Fiindcă mi-a plăcut mai mult mondenitatea și urbanismul. Îmi doream de mult să mor în universul satului acela, acolo unde se țesea frumos o poveste de viață; de fapt, mai multe povești de viață care azi au apus, căci mai trăiesc acolo abia 3 suflete. Universul acela în care mă regăseam. Și mă regăsesc și azi, însă tot mai greu mă reidentific... Odinioară, semănam zâmbete în fiecare zi, acolo unde mulți își cerneau lacrimile în palmele mult prea mici pe atunci pentru atâtea problem. Le transformam apoi cu ușurință în pulbere de veselie - licoare veșnic vie - și așa îmi făuream pretutindeni un „acasa” din zâmbete. Un „acasa” puternic și afectiv... nu cum erau casele purcelușilor din coșul cu povești al bunicilor pe care mi-l imaginam a fi ca un cofraj în care își cuibărea fiecare poveste personajele ei și unde Albă-ca-Zăpada putea povesti cu Cenușăreasa, iar Scufița Roșie se împrietenea cu cei 7 pitici.
Crescând în mijlocul acelorași meri înfloriți, dar bătrâni și sub liliacul tare, mirositor, m-am bucurat să fiu în jurul celor care au știut să mă iubească frumos: foaia, cerneala, pianul și florile de măr. Și, deși n-am avut un învățător pentru toate, am învățat de la toate. Soarele mi-a arătat că și printr-o pădure extrem de deasă, el poate pătrunde. Și mai mult de atât, se poate face simțit chiar și în timpul unei eclipse, căci dragostea lui pe pământ nu se rezumă la o cantitate netă de lumină, ci la o cantitate infinită de iubirea… Mi s-a demonstrat apoi că până și prin nouri joacă lună iar natura mi-a demonstrat că și împotrivă lui Dumnezeu ea se poate opune - oprind cataclismele - tot din dragostea ei pentru noi.
Dar acolo unde Soarele și Luna sunt doar niște obiecte cerești trase de funii la ore stabilite, acolo poveștile se pierd în stropii de ploaie ce spală mințile tuturor copiilor - ajung să se piardă în device-urile computerului și încetează să viseze la tot ce le-ar putea inspira ploaia. Poate sunt singură din Univers care chiar acum mă mai întreb... Unde ești copilărie, cu pădurea ta cu tot?
Mama te leagană, veghează tata,
Somnul ţi-l apară ochi părinteşti,
Dormi şi visează că lumea-i gata
Şi te asteaptă numai să creşti.
(Adrian Păunescu- ,,Leagăn pentru toată copilăria”)

*Mai multe creatii semnate Andreea Elisa Roff puteti gasi si pe blogul personal: www.andreeaelisaroff.wordpress.com


Publicat de: Andreea Elisa Roff la data de: 10-08-2013, 9:14 pm
Cuvinte cheie: copilarie | sat | povesti | mama tata | adrian paunescu



 bazat pe 4 notari

Adauga acest text literar in colectia personala Adauga la favorite Recomanda aceast text literar prin Yahoo Messeger Trimite pe YM     Recomanda aceast text literar prin E-mail Trimite prin e-mail Raporteaza continut inadecvat Raporteaza neadecvat! 

Comentarii la acest text:

Nu sunt comentarii la acest text!

Adauga Comentariu


   Recomanda aceast text literar prin E-mail Trimite prin e-mail
Expeditor: (nume prenume) *
Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *
Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal

*
* campuri mandatorii

Citatul ZileiCitatul Zilei  Vreau Citatul Zilei pe Site-ul Meu Vreau Citatul Zilei pe Site-ul Meu
Iubirea e ca vinul. E bine cand il gusti, dar dupa ce bei o sticla intreaga ai dureri de cap.
Autor: Julio Iglesias - Categorie: Iubire .

Intelepciune.ro va recomanda


Fara Poza

Boris Ioachim
"Ce este pesimistul? Un optimist bine informat." Grigore Moisil "Poeţii nu se ruşinează de propriile experienţe - ei profită de ele." Friedrich Nietzsche
S-a nascut in data de 25-Ianuarie-1967
Oras: Săveni
Judet: Botosani
Varsta: 53 ani
Membru din: 13-Octombrie-2008
Texte publicate: 465

Ultimele comentarii:

Contact Cultural - Mircea Duca - 04-12-2019, 1:27 am

Silvia Bebereche - 18-10-2018, 12:17 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 10-10-2018, 8:03 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 24-09-2018, 11:31 am

Silvia Bebereche - 22-09-2018, 9:30 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 22-09-2018, 5:40 pm

Silvia Bebereche - 20-09-2018, 9:21 pm

Membrii Intelepciune.ro recomanda


Fara Poza

elena.armaș
S-a nascut in data de 11-Iunie-1987
Oras: Iasi, Judet: Iasi
Varsta: 33 ani
Texte publicate: 84


Fara Poza

Mihaileanu Laurentiu
S-a nascut in data de 10-Noiembrie-1953
Oras: Cluj-Napoca, Judet: Cluj
Varsta: 67 ani
Texte publicate: 17

Home | Citate Celebre | Citate Noi | Citate Populare | Autori Celebri | Proverbe | Calendar Autori | Pagina Mea | Pentru Site-ul Meu | RSS | Contact
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
Copyright © 07.2007 Intelepciune.ro - Toate drepturile sunt rezervate
Creat si intretinut de Mican Daniel
Creative Projects