In centrul pamantului,creste copacul iubirii...
E singur,dand vantului din cand in cand o sclipire...
Il clatina vanturi ce-aduc intristari...
Il scutura spasme ce-ajung indurari...
Il rup rau furtuni in care roiesc,
Atatea minciuni ce-anume-si croiesc,
Carare spre el,inconjur sa-i dea,
Prinzandu-l mai trist,secretu-i sa-l ia...
Tu stai asteptand rezemata de el,
Sa vin,sa ajung,sa fac intr-un fel,
Sa te-ajut sa-i sporim puterea si forta,
Cu tot ce simtim,tinandu-i demni torta...
Curaj...ca-s aproape,cuprinde-l cu drag,
Si fa peste toate cu sufletu-ti larg,
Un prag peste lume sa vada si el,
Ca raul apune,iubind doi la fel...
Te-am gasit,te-am vazut,ii esti chiar sub ramuri...
Desi n-am crezut,ma vad obligat,
Sa stiu c-am fost slab ca n-am mers sub flamuri...
Ca lesne-am oprit in mine-un sperat...
O sa vin,o sa fiu chiar acolo,cu tine,
Atat cat sunt viu,gandeste la mine,
Ca sunt printul tau,dorit,cautat,
Ce singur de-acum,spre tine-i plecat...
Si-amandoi,impreuna,copacul iubirii,
O sa-l facem cu-o buna si dreapta simtire,
Sa-nfloreasca din nou,si frunze sa aibe...
Sa-nvinga-orice rau,usor sa-l destrame...
Si-o s-avem grija draga,sa ramana asa,
Cat viata-i de larga si in noi o sa stea...
O sa fim impreuna sub ramu-i de dor,
Cantandu-i iubiri si dragosti in cor...
Publicat de: Costel Suditu la data de: 02-11-2011, 8:38 pm
Cuvinte cheie:
IUBIRE | VESNICIE | VIATA | VIITOR | DRAGOSTE
COPACUL IUBIRII - 
Adauga la favorite
Trimite pe YM
Citatul Zilei
