COLINDĂTORII.
La noi, în poartă, azi s-au adunat
O sumă de copii din sat, să ne colinde.
Iar un bătrân, ce stă însingurat,
Spre ei cu nuci, mâna, tremurând, întinde.
Copii şi fete stau la noi, la poartă;
Cântă şi urează, urează şi cântă,
S-adune acum, într-o noapte Sfântă
Cât mai mulţi bani, din a lor colindă.
Vin să ne colinde, dragostea la uşă
Sună clopoţeii, cum e datina;
Mi se luminează ochii de cenuşă
Şi-mi aduc la uşă stelele de nea.
Sunt acum la uşă, dar îi văd departe,
Însă, ce-am în suflet nu mai ştiu nici eu.
Prichindeii vin, poate de departe,
Şi cu-acest colind, vine Dumnezeu!
Astăzi, pe la geamuri, flori de ghiaţă sunt,
Să cânte şi ele, pe Iisus cel Sfânt
Ce-a coborât, iarăşi, din cer, din înalt,
Pe o rază Sfântă şi ne-a luminat.
Acum este noapte, copiii-au plecat,
Au strâns în punguţe multe nuci şi bani.
Vor veni la anul, din nou, la urat,
Să ne cânte iarăşi, nouă „La mulţi ani!”
(Georgeta, Craiova, decembrie 2000
Publicat de: Georgeta Nedelcu la data de: 23-02-2009, 4:57 pm
Cuvinte cheie:
colindatorii