Home     Librarie Online     Citate Celebre     Autori Celebri     Proverbe     Cenaclu     Adauga Text Cauta Citate


     Câteva vorbe - back


- Toţi suntem egali. Ne deosebeşte doar capacitatea de a iubi.

- Credinţa ţine de noi, nu de Dumnezeu. Aşa că nu ar trebui să ne rugăm pentru credinţă deoarece, rugându-ne, deja înseamnă că avem credinţă. Credinţa este expresia celei mai mari libertăţi. Fericirea este libertate.

- Momentele în care datorită credinţei ne simţim uşori, liniştiţi, satisfăcuţi, mulţumiţi, fericiţi sunt cele mai frumoase momente din viaţă.

- Atacul la persoană este mai grav, dur, greu şi reprobabil decât atacul la un anumit stat sau cultură.

- Îmi place să cuget asupra lui Dumnezeu; oare Îl ‘bârfesc’ pe nedrept?

- /Eşti conştient de tine însuţi?/
- /Da./
- /Atunci, pentru cel de care eşti conştient trebuie să ai o viaţă spirituală…; asta, în caz că ţi-ai pus întrebarea de ce ai avea viaţă spirituală…/

- Răul lucrează asupra ta sub permisiunea lui Dumnezeu; altfel, fără ispite, nu te-ai mântui în veci. Lasă deoparte învăţătura creştină filozofică, fă din Dumnezeu o experienţă personală, priveşte realitatea, nu tot felul de cugetări subiectivo-sterpe.

- Mintea risipită adună-mi-o Doamne! Inima înţelenită curăţeşte-mi-o Doamne!

- Dacă vrei să ai parte într-adevăr de comunicare, vorbeşte în permanenţă cu Dumnezeu atunci când stai în linişte sau când lucrezi în linişte; Dacă te afli în situaţia de a vorbi cu cineva, dublează trăncăneala cu comunicarea cu Dumnezeu.

- Ipocrizia absolută este ipocrizia către sine, autoipocrizia. Deşi ştii ce trebuie să faci, cum să trăieşti ca să trăieşti bine, ba mai mult, îi înveţi şi pe alţii ce şi cum, totuşi eşti anxios, tremuri de frică existenţială, eşti deseori deznădăjduit parcă fără speranţă. Cu referire la cele de mai sus, se pune întrebarea: ce oferi? ce îţi oferi? Ipocrizie absolută. Până la urmă chiar aşa e: vai de cel ce-şi găseşte stăpân în persoana unuia născut din femeie şi bărbat.

- A fi umil şi modest în mod exagerat este de asemenea o formă de proprie înslăvire. Este în definitiv la fel de periculos.

- Dacă fac şi spun ceva bine, ajută-mă Doamne. Dacă fac şi spun ceva rău, Doamne nu mă ajuta, dar totuşi să nu te îndepărtezi, rămâi aproape de mine ca să mă fereşti de păcatul propriei înslăviri.

- Fără Dumnezeu înnebunim, ne pierdem raţiunile: raţiunea minţii, raţiunea sufletului, raţiunea de a fi.

- Viciul este atras de sfinţenie aşa cum păcatul este atras de inima curată. De aici se naşte conflictul. Sperăm doar să fie constructiv întru zidire.

- Când te uiţi afară la o biserică vezi un morman ordonat de piatră, cărămidă sau alte materiale de construcţii – nu străluceşte. Dar în interiorul sufletului se transformă într-un imens soare.

- Nu sunt un om liber. Sunt subjugat de sentimente, empatie şi entuziasm faţă de frumos. Nu sunt liber, dar am un sens.

- Celebritatea lucrează în defavoarea celebrului, deci, să nu ne mai îndoim de necesitatea smereniei.

- Fiecare trebuie să-şi rezolve singur problemele pe baza cuvântului lui Dumnezeu, nu să aştepte să i le rezolve El.

- Biserica ortodoxă este pe atât de tradiţionalistă pe cât este de democrată; Biserica catolică este aparent pe atât de modernistă pe cât este de totalitară.

- Ce bine că pasiunea trece, orice pasiune! Avem totuşi o şansa la normalitate, sănătate mintală şi sufletească.

- Sunt eu destul de murdar ca să iubesc o mizerie. Dar Iisus Hristos a iubit mizeriile! Da, dar eu sunt murdar, iar Iisus Hristos este curat!

- Frumusețea din tragedie. Acolo unde curgerea sufletului ni se unește cu fluviul de lacrimi și sânge izvorât din Pantocrator. Ce plăcere! Idealul speranței de pâna acum, real!

- Asta-i treaba cu literatura…, trebuie să te exprimi, sincer.., altfel e maimuțăreală.

- Femeia are o frică existențială cronică, bărbatul doar acută.

- E important să înţelegem femeia, nu neapărat să o iubim; asta dacă vrem pace în minte şi suflet.

- Acumularea de cunoştinţe teoretice te face intelectual sau doxat, dar pentru a fi şi înţelept trebuie să le ştii aplica. Altfel, doxatul e doar un vraft de hârtii.

- E monumental cât de frumos vorbesc despre credinţă în timp ce credinţa mea este fragilă spre surpare.

- Și ce să fac? Să mor?! Ca să nu mai fiu nicăieri din moment ce nu pot fi în mai multe locuri în același timp.., își spuse și puse un alt pahar de vin cu apă, capul răsunându-i a partea doua din sinfonia patru a lui..

- Pasiunea este carne vie pe când sentimentul este suflet.

- A trăi în trecut înseamnă a aduce ofensă lui Dumnezeu cel ce este Creatorul viitorului.

- Deșertul ne este ascensiune dacă știm să cerem apă; altfel deșertul ne este moarte.

- Credinţa este izvorul curajului.

- E mai important să fi om decât fericit.

- Păcatul meu nu numai că mă distruge pe mine, dar mă face să-i percep pe cei din jur ca fiind murdari, păcătoşi şi răi.

- Pe oamenii proşti, needucaţi şi răi îi văd ca nişte stâlpi negri în societate, printre oameni, într-un mod specific schizofreniei, dar de data asta în plină normalitate.

- Prin ochii victimei, agresorul este privit de Însuşi Iisus Hristos, nu de către victima-om.

- Acceptarea realităţii în orice problemă a vieţii este cea mai mare realizare.

- A înţelege ceva nu înseamnă neapărat că şi accepţi acel ceva.

- Ignoranţa şi cercetarea acţionează ca un tampon între acceptare şi înţelegere. Depinde de om.

- Ideea este o comoară, bună sau plină de monştrii.

- Dreptul şi dreptatea nu e totuna.

- Dacă ajungem ca normalitatea să fie un ideal, e vai de capul nostru. În ziua de azi, normalitatea pare a fi un ideal.

- Nu-mi lua, Doamne, în considerare faptele bune, mai bine iartă-mă, căci a fi iertat este ca și cum ai fi nou-născut, fără de păcat, lumină.

- Oricărei forme de nebunie, Dumnezeu îi cunoaște rațiunea.

- Dumnezeu este rațional, adept al rațiunii.

- Dacă Dumnezeu nu-ți dă cruce de dus pe umeri, înseamnă că nu așteaptă să te mântuiești; astfel viața e un paradis – viața pământească.

- Asigură-te că de fiecare dată când faci un lucru rău te cuprinde părerea de rău; asta e o cruce de dus – regretul.

- Când nu poți iubi o anumită persoană, fă-o totuși…, în contul lui Dumnezeu.

- Mântuirea de unul singur e reversul absolut al imponderabilității – nu poți merge decât în jos atras fiind de un fel de forță gravitațională infinită.

- Bătaia inimii e ritmul ce însoțește cântecul suav al îngerilor la ureche.

- A accepta și considera existența lui Dumnezeu în viața ta implică nervi tari și multă răbdare.

- Răbdarea e cota de nelibertate pe care ți-o afirmi depozitar fiind al unui liber arbitru deplin.

- Mi s-a dat puterea de a fi, dar asta nu presupune și puterea de a nu mai fi.

- După ce ai greșit devi mai înțelept; destul de înțelept și priceput încât următoarea greșeală să o faci cu ușurință.

- Nerugăciunea este antreul rugăciunii.

- Sunt obosit în Domnul!

- Nici o boală nu este fatală; așa-zisa fatalitate rezidă în plecarea sufletului.

- Libertățile pe care ți le rezervi poartă pecetea caracterului tău.


Publicat de: Contact Cultural - Mircea Duca la data de: 10-10-2017, 10:16 am
Cuvinte cheie: reflecții | spiritualitate | dragoste | literatura | suflet



 bazat pe 0 notari

Adauga acest text literar in colectia personala Adauga la favorite Recomanda aceast text literar prin Yahoo Messeger Trimite pe YM     Recomanda aceast text literar prin E-mail Trimite prin e-mail Raporteaza continut inadecvat Raporteaza neadecvat! 

Comentarii la acest text:

Silvia Bebereche - 10-10-2017, 11:41 am
"...nu ar trebui să ne rugăm pentru credinţă deoarece, rugându-ne, deja înseamnă că avem credinţă."
Si totusi, "...apostolii au zis Domnului: mareste-ne credinta;"(Luca 17, 5)
Da, avem credinta pentru ca ne adresam Nevazutului, dar aceasta credinta are nevoie de maturizare. Nu spunea El, Însusi, Iisus: "putin credinciosilor", mustrându-si ucenicii? Eu zic sa ne rugam ca sa devenim "mult-credinciosi"...
Silvia Bebereche - 10-10-2017, 11:47 am
"Asta-i treaba cu literatura…, trebuie să te exprimi, sincer.., altfel e maimuțăreală." Corect! Dar sinceritatea nu-i suficienta. Trebuie har. Exprima-te sincer, dar exprima-te frumos, artistic, fii delectare pentru suflet dar si pentru spirit, respecta regulile stilului ales, nu fi simplist sub pretextul sinceritatii, nu coborî standardele calitatii doar ca sa placi unui public neinitiat, etc... aceste sfaturi mi le dau mie în primul rând.
Silvia Bebereche - 10-10-2017, 11:53 am

"- Dumnezeu este rațional, adept al rațiunii."Sunt întru totul de acord. Adagiul popular "Crede si nu cerceta" s-a nascut în ignoranta sau în lene intelectuala si va pieri în fanatism. Dumnezeu, în Cuvânt, n-a cerut niciodata asta. Dimpotriva, ne îndeamna cu putere la ratiune: "judecati voi singuri", "veniti totusi sa ne judecam", "cine citeste sa înteleaga", etc, sunt multe citate si scrieri care pun la treaba ratiunea. Ma simt în siguranta cu un astfel de Dumnezeu.
Contact Cultural - Mircea Duca - 10-10-2017, 3:13 pm
Așa cum numai cu plămâni frumoși te poți delecta respirând, tot așa frumosul artistic, acel delectatio de care amintești este implicit in taina scrierii. A nu te maimuțării înseamnă pe lângă nevoia de conținut sincer și o anumită formă, un fel de ad validitatem literar.
Cât despre credință, nu poți cere să ți se mărească ceva ce nu ai. Este nevoie de un gradient inițial de credință care este demascat în momentul în care te decizi să te rogi. Sau poate o facem doar dintr-un fel de teamă..., se poate și asta..., de fapt neavând încredere (credință) nici cât un bob de muștar...Cred că am fost totuși optimist în afirmația postată altfel nu văd de ce aș fi susținut cele spuse.

Totuși, o întrebare îmi seceră mintea: există oameni predestinați spre a fi sfinți? Din epistola sobornicească a lui Iuda, din versetul 3 asta ar rezulta (la o primă citire):
/Preaiubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna. / ...care a fost dată sfinților...., ar însemna că credința se dă ceea ce nu implică puterea omului de a și-o forma prin voință proprie. În acest sens, verbul a lupta din verset și îndemn dă naștere obligației corelative a lui Dumnezeu de a da.

Adauga Comentariu


   Recomanda aceast text literar prin E-mail Trimite prin e-mail
Expeditor: (nume prenume) *
Destinatar: (nume prenume) *
Expeditor: (e-mail) *
Destinatar: (e-mail) *
Mesaj Personal

*
* campuri mandatorii

Citatul ZileiCitatul Zilei  Vreau Citatul Zilei pe Site-ul Meu Vreau Citatul Zilei pe Site-ul Meu
Armata nu inseamna curaj, ci reflexe.
Autor: Andre Malraux - Categorie: Armata .

Intelepciune.ro va recomanda


Fara Poza

Boris Ioachim
"Ce este pesimistul? Un optimist bine informat." Grigore Moisil "Poeţii nu se ruşinează de propriile experienţe - ei profită de ele." Friedrich Nietzsche
S-a nascut in data de 25-Ianuarie-1967
Oras: Săveni
Judet: Botosani
Varsta: 50 ani
Membru din: 13-Octombrie-2008
Texte publicate: 465

Ultimele comentarii:

Contact Cultural - Mircea Duca - 19-10-2017, 9:10 am

Silvia Bebereche - 18-10-2017, 9:15 pm

Contact Cultural - Mircea Duca - 17-10-2017, 11:07 am

Silvia Bebereche - 16-10-2017, 4:06 pm

Silvia Bebereche - 11-10-2017, 10:04 am

Contact Cultural - Mircea Duca - 10-10-2017, 3:13 pm
Așa cum numai cu plămâni frumoși te poți delecta respirând, tot așa frumosul artistic, acel delectatio de care amintești este implicit in taina scrierii. A nu te maimuțării înseamnă pe lângă nevoia de conținut sincer și o anumită formă, un fel de ad validitatem literar.
Cât despre credință, nu poți cere să ți se mărească ceva ce nu ai. Este nevoie de un gradient inițial de credință care este demascat în momentul în care te decizi să te rogi. Sau poate o facem doar dintr-un fel de teamă..., se poate și asta..., de fapt neavând încredere (credință) nici cât un bob de muștar...Cred că am fost totuși optimist în afirmația postată altfel nu văd de ce aș fi susținut cele spuse.

Totuși, o întrebare îmi seceră mintea: există oameni predestinați spre a fi sfinți? Din epistola sobornicească a lui Iuda, din versetul 3 asta ar rezulta (la o primă citire):
/Preaiubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna. / ...care a fost dată sfinților...., ar însemna că credința se dă ceea ce nu implică puterea omului de a și-o forma prin voință proprie. În acest sens, verbul a lupta din verset și îndemn dă naștere obligației corelative a lui Dumnezeu de a da.

Silvia Bebereche - 10-10-2017, 11:53 am

Membrii Intelepciune.ro recomanda


Fara Poza

Mihaileanu Laurentiu
S-a nascut in data de 10-Noiembrie-1953
Oras: Cluj-Napoca, Judet: Cluj
Varsta: 64 ani
Texte publicate: 17


Fara Poza

Contact Cultural - Mircea Duca
S-a nascut in data de 31-Martie-1978
, Judet: Cluj
Varsta: 39 ani
Texte publicate: 6

Home | Citate Celebre | Citate Noi | Citate Populare | Autori Celebri | Proverbe | Calendar Autori | Pagina Mea | Pentru Site-ul Meu | RSS | Contact
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
Copyright © 07.2007 Intelepciune.ro - Toate drepturile sunt rezervate
Creat si intretinut de Mican Daniel
Creative Projects