Plimbandu-ma in ceasul tainic, in noaptea calda si tarzie,
aud o trestie, amarnic, jelind sub raza stravezie.
a lunii, fugarindu-si umbra, pe cate-un bulgare de piatra...
inaintez, catandu-i umbra...plangand, o trestie intreaba:
de ce nu ai habar...de ce nu-mi stii iubirea?
De ce-mi intuneci ziua si gandul si privirea?
De ce nu ma-ntelegi? De ce nu-mi patrunzi gandul ?
De ce preferi s-alegi doar forma si vesmantul ?
De ce ma-ndepartezi? De ce te-ascunzi de mine?
De ce refuzi sa vezi ca mor fara de tine ?
De ce nu vii, iubire, cand ma usuc de dor ?
Vant racoros, revino, si da-i frunzei fior ! »
De dor sa fie mangaiata, crengile-i lungi se-mpleticesc...
De-atatea ganduri framantata...as vrea, cumva s-o linistesc...
Dar, cum sa-i spun? Cu ce cuvinte, cand cantul ei nu mi-e strain....
Si-n plansu-i jalnic si fierbinte, o creanga trista ii devin...
Si-mi este dor de-o adiere...se pare, vantul ne-a uitat...
In noaptea plina de durere, caldura ne-a inmormantat...
De-ar fi sa vii, sa imi adii, prin creanga lunga, curgatoare
Asculta-mi cantecul , sa stii, de ce-s trestie plangatoare...
De ce nu ai habar...de ce nu-mi stii iubirea?
De ce-mi intuneci ziua si gandul si privirea?
De ce nu ma-ntelegi? De ce nu-mi patrunzi gandul ?
De ce preferi s-alegi doar forma si vesmantul ?
De ce ma-ndepartezi? De ce te-ascunzi de mine?
De ce refuzi sa vezi ca mor fara de tine ?
De ce nu vii, iubire, cand ma usuc de dor ?
Vant racoros, revino, si da-i frunzei fior ! »
Publicat de: mirela cāmpan la data de: 21-08-2011, 8:59 pm
Cuvinte cheie:
dor