Am căzut ca o frunză-n vānt
Şi uscată-i frunza ,este cenuşie
E din copacul vieţii,e ceea ce sunt
Acum pe acest pămānt.
Şi plānge de durere, nimeni nu o vede
E indepărtatată,ofilita toată.
Singură-i purtată pe valurile vieţii,
Uşor udată de lacrimile tristetii.
Publicat de: larisa la data de: 10-02-2012, 11:50 pm
Cuvinte cheie:
viata | tritete