Aseară mișunau iar sorții, īn căutare de regină -
Și ce frumos mi se arată Luceafărul cel decăzut;
Mi-am plāns grumazul, iarăși, vesel -
- El ma văzut -tu m-ai văzut!
Vesteau clopotnițe venirea ca pentru suflet īnspre Rai
Și ce frumos era iubito să fi știut cum e să mori...
Regina se-atingea de īngeri iar tu Lucefere ardeai,
Eu trist departe, tare-mi pare, că nu apuc -să-i dărui flori.
- De o mai băte și-ora nopții, că nicăieri nu te mai văd!
Ei duc sipetul cu sfințenii, eu mă muncesc la infinit;
Ce mic sunt dar! - Tu mic ești oare?
... El mă vedea ...tu auzit!
Īn colțul lumii simțitoare; pe trup o coastă mi-am atins.
Era doar o părere -toată, eram nimic ce doar gāndeam...
- De-aș fi pe boltă, doar o clipă -de Dumnezeu un sol trimis;
Aș face arderi de lumină, să-ți fiu iubito stea la geam!
Să poți vedea cum eu aseară... credeam că cerul e străin
Și-acel Luceafăr dintre arderi - și-acei sortiți la a iubi...
Nu sunt chemați de-a lor regină, īntru sclipiri de lăudări: -
Ci frumuseții vieții, morții, ei sunt datori atāt -de-a fi!
Azi nu-mi cunosc dorințe toate dar simpla cale lungă e.
Aștept arzānd de dor și poate, soliile s-or milui;
... A mi te-aduce ca o veste,
- Că tu mă vezi, simți, iubi...!
Publicat de: Marangoci Elvis Constantin la data de: 18-03-2013, 10:17 pm
Cuvinte cheie:
Poezie de dor | Luceafarul implinirii | Luna/ regina | Iubitei mele | Așteptari/trairi/dorințe