Aş vrea în nopţi de vise mistuite
Să fim doar noi în largul de pe glob
Şi doua inimi triste, rătăcite
Să se unească într-un singur strop.

Aş vrea să zbor în larg înalt de zare
Şi să dispar, să fug de-acest fior,
Luna mîndr,-o rază să-si coboare
Şi să sărute ochii tăi uşor.

Aş vrea în zile albe, nesfîrşite
Să nu mai ştiu de dor şi suferinţi,
Tu să răsai din lacrimă, iubite,
Din pasiunea ochilor cuminţi.

Aş vrea să fiu o pasăre maiastră,
Să nu-mi mai fie visul, gîndul sec,
Să pot zbura lînga a ta fereastră
Şi-n triluri nesfîrşite să te-nec.

Aş vrea să nu mai ştiu de lacrimi grele
Şi chiar să uit de tot şi toate-aş vrea.
Ridic priviri înmormîntate-n stele
Rugîndu-mă să nu mai ştiu de lumea ta.

Aş vrea să nu mai am gînduri stupide,
Să nu mai sper la clipe ce vor fi.
M-am înecat în lacrimi nesfîrşite
Care-mi inunda chipul zi de zi.

Aş vrea sa uit privirea ideală,
Să uit aş vrea, să nu-mi mai amintesc!
Dar ochii tăi frumoşi mă bagă-n boală
Şi-o viaţa nu mă satur să-i privesc...

Publicat de: Diana Enachii la data de: 01-05-2011, 2:09 pm
Cuvinte cheie: as vrea | suferinti | boala | lacrimi | privesc