Acești îngeri triști - D. R. POPESCU
Actul III Tabloul III Acasă la Silvia. Spre seară.
Silvia : ... Vezi, asta nu-mi strică deloc imaginea pe care mi-am făcut-o când eram mică despre venirea mea pe lume... Toate fetele cu care mă jucam cu păpușile, și toți băieții, aveau tați, numai mie îmi spuneau că sunt făcută din flori... Dar nimeni nu mi-a spus ce înseamnă asta și atunci eu tot m-am gândit până ce am aflat... Și uite cum credeam că am venit eu pe lume: mama s-a dus în grădina noastră, avem o grădină mare, cu flori, cu iarbă, cu meri și cu salcâmi... Mama s-a dus între flori și a stat între flori și a luat busuioc și părăluțe, și regina nopții și mi-a făcut din ele mâinile, și a luat siminoc și scânteioară, și mușcată și oman, și floare de vin, și lămâiță, și indrușiaim iarăși, și busuioc și mi-a făcut ochii, și gura, și obrajii, și tălpile, și genunchii, și urechile, iar din floarea miresei și din boabe de vin, și iarăși din busuioc și idrușiaim, din izmă creață și floarea pâinii, din leandru, din mentă și din bucuria casei mi-a făcut lumina ochilor, sângele, și bucuriile, părul, visele, din busuioc și indrușiaim și dn toate florile m-a făcut pe mine mama într-o dimineață, stând ea între flori, într-o dimineață nu mult după răsăritul soarelui. Și simțeam că toată sunt numai flori, și niciodată nu mă supăram când îmi spunea cineva că sunt fată din flori...
Ion : Silvia, tu ești frumoasă, acuma te privesc și văd că ești frumoasă. Aici miroase a idrușiaim, a floarea pâinii, a măgheran și a regina nopții și a busuioc, zău, Silvia.
Publicat de: Molnar Florin la data de: 26-02-2015, 2:09 am
Cuvinte cheie:
TEXT