...inca te astept...

Fara Poza

Inca mai privea la poza e ice-o are si acum in rama. Portretul ei ii zambeste in fiecare zi de pe noptiera prafuita din dormitor. Credea ca niciodata nu va fi a lui... Credea ca o lasase asa cum si-a lasat cartile pe masa, sperand ca o va gasi la fel . Totul pentru el era ca un roman din care citise un capitol facandu-si semn unde a ramas ca atunci cand se va intoarce sa reia ‘’lectura vietii’’... spera ca atunci cand se va intoarce va fi intampinat de aceeasi fata cu chip inocent si zambet colorat.Uneori simtea ca p cate putin o pierdea, nu stia ce vrea cu adevarat... o iubea ea era totul pentru el, dar nu indraznea sa-i spunasa-l astepte... Timpul... asa cum timpul este o problema pentru noi, era si o problema pentru ei...Clipele zburau din ce in ce mai repede iar cei doi iubiti asteptau cu nerabdare clipa revederii. Pentru ea, el insemna totul in acel moment, primul si ultimul zambet din fiecare zi, primul si ultimul gand, prima si ultima speranta... Se iubeau atat de mult incat nici un ac nu putea fi aruncat intre ei... timpul a trecut, clipele s-auscurs iar cei doi s-au hotarat sa-si uneasca destinele atat in fata legii cat si in fata lui Dumnezeu, cel mai frumos vis avea sa devina realitate « impreuna la bine si la rau«. Totul era ca un vis, ca o ultima dorinta a ei, erau atat de fericiti impreuna incat puteai crede k nici insasi moartea nu-i va putea desparti vreodata...Dar dupa atatea clipe fericite un nor avea sa se abata asupra lor asa incat putin cate putin inima fetei a incetat sa mai bata. Plin de durere, el isi privea iubita cu lacrimi in ochi si sufletul sfaramat...era atat de frumoasa cum nu credea ca o va mai vedea vreodata, parca dormea iar zambetul de pe chipul ei luminat si palid iti lasa impresia ca viseaza la cel mai frumos lucru, la iubitul ei, singurul baiat pe care l-a putut iubi, singurul langa care s-a simtit iubita si protejata... In acel moment baiatu tot ce isi mai doarea era sa moara langa ea...plangea fara incetare conducandu-si iubita pe ultimul drum. Ploaia si lacrimile lui ii udau piatra mormantului. Ajuns acasa nu mai suporta nimic...statea pe pat cu poza iubitei tinuta strans la piept plangand si punandu-zi intrebari fara raspunsuri...Era atat de distrus incat a uitat de scrisoarea care astepta cuminte pe coltul nopterei sa fie desfacuta...Cu ochii inlacrimati vazand scrisoarea o desfacuse si citea cu voce tare ‘’Dragul meu... Langa tine am aflat ce inseamna cu adevarat dragostea,ce inseamna sa iubesti si sa fii iubit...iti multumesc pentru clipele minunate care mi le-ai daruit te-am iubit te iubesc si te voi iubi intotdeauna chiar dak moartea a incercat sa ne desparta a reusit doar trupeste nu si sufleteste caci oriunde ma voi afla te voi iubi... asa cum te-am asteptat te voi astepta in continuare. De aceea vreau ca tu sa iti traiesti viata in continuare iar atunci cand va veni vremea sa ne intalnim nimeni si nimic nu ne va mai desparti vreodata...’’ Cu lacrimi in ochi si cu un usor zambet baiatul a schitat un zambet si a incercat sa priveasca viata cu bunele si relele ei. In fiecare dimineata si seara el trecea pe la mormantul iubitei ducandu-i flori si multumindu-i ca il va astepta...

Publicat de: Paic Cristina la data de: 31-03-2009, 12:31 am
Cuvinte cheie: asteptare | iubire | speranta